Prestigioasa editură Tipo Moldova ne surprinde cu volumul „Dintre sute de femei… – Prezenţe feminine în scrisul românesc”, semnat de Mioara Bahna.
Cum această editură face cu temeinicie servicii literaturii de bună calitate, nu mă surprinde, când o consideră pe autoare demnă de „Opera Omnia” la categoria Publicistică şi Eseu Contemporan.
Într-o epocă în care feminismul românesc devine tot mai conştient de valoarea sa, Mioara Bahna a avut curajul să aşeze în acest volum diverse materiale publicate în revistele literare de-a lungul câtorva ani care au luminat minţile cititorilor cu valoroase creaţii literare semnate de scriitoare adevărate ce pun într-o lumină binemeritată literatura românească actuală.
Criticul literar Mioara Bahna nu-şi propune să adune scriitoare pe teme şi stiluri specifice creaţiei literare. Astfel Ioana Baietica Morpurgo adică tot Ioana Băiețică a noastră se poate simți onorată că se află în apropierea doamnelor Simona Grazia Dima, Herta Müller, Doina Ruşti, Ştefania Oproescu, Ileana Vulpescu, Iuliana Paloda-Popescu, Adriana Bittel, Ruxandra Cesereanu, Lina Codreanu, Valeria Manta-Tăicuţu, Victoria Milescu şi mai cu seamă Gabriela Adameşteanu.
Cu suflet larg şi dragoste faţă de valorile literare semnate de doamne, publicista Mioara Bahna se apleacă asupra slovelor, semnate de Mariana Viky Vârtosu, Nina Elena Plopeanu şi Mariana Rogoz-Stratulat declarându-şi fără rezerve admiraţia pentru ceea ce înseamnă scrisul românesc înnobilat şi de aceste prezenţe vrâncene.
Semnăturile distinselor creatoare sunt aşezate în ordine alfabetică. Robit de un localism specific exerciţiului de admiraţie faţă de doamnele de pe plaiurile mioritice, nu pot să nu remarc prezenţa a cel puţin patru nume pentru care diriguitorii culturii vrâncene ar trebui să-şi scoată pălăria cu respectul cuvenit.
Despre opera doamnei Şefania Oproescu „Delir în curcubeu şi alte poezii”, doamna Mioara Bahna afirmă că autoarea „se dovedeşte a fi o temerară, având curajul (indus poate şi de profesia ei de medic) de a spori peisajul poeziei contemporane prin ceva ce multora li se pare desuet. frumosul exprimat, în primul rând…”. Interesant mi se pare şi argumentaţia folosită de autoare, în persoana lui J.W. Goethe, care a fost tradus la Focşani în 1924 de către Virgil Tempeanu. În a sa „teorie a culorilor”, marele gânditor german afirmă că oamenii presimt o mare bucurie de pe urma culorii. Această comparaţie o onorează pe Ştefania Oproescu, care apare în ochii eseistei Bahna, o voce distinctă în peisajul poeziei actuale. Oprindu-se şi asupra volumului „Pasărea de gheaţă” al aceleiaşi Ştefania Oproescu,eseista remarcă printre altele demersurile poetei „atrasă de atributele vegetalului” spre un echilibru, care „sporeşte expresivitatea rezultatelor investigării senzorialului”. Dacă s-ar fi oprit doar asupra acestei poete, s-ar fi găsit în sufletul meu destule regrete pentru magma literară feminină din Vrancea gata să izbucnească, să se afirme. De aceea m-am bucurat când am văzut popasul critic de bună calitate asupra volumului doamnei Nina–Elena Plopeanu „Vise în cioburi de oglinzi”. Şi în „tristeţea, singurătate, plictiseala, deziluzii de tot felul, cauze ale bolilor reale sau doar închipuite, de personaje care ne aduc spaima neputinţei şi a zădărniciei, determină apeluri, de obicei inconştient, la moduri insolite de evadare…”. Afirmând că acest volum este „o oază de vis, într-o lume, în care eresurile, cu nota lor de fantastic…” sunt salvatoare pentru cititor, doamna Bahna îi acordă prozatoarei un statut de vindecare prin lectură.
Referindu-se la poezia doamnei Mariana-Rogoz Stratulat, venită recent în lumea creaţiei literare vrâncene, nu pot să nu remarc faptul că autoarea are o părere pozitivă despre poem în volumul „Aproape unu”. După cum ne precizează doamna Bahna „autoarea aduce, prin urmare, în poeziile ei, maturitatea simţiri şi a gândului, …”.
Cu totul altfel stau lucrurile atunci când publicista se opreşte asupra volumului „Legată la ochi”, Visul din vise (vol. al III-lea)”, apărut sub semnătura lui Mariana Viky Vârtosu. Aici se remarcă povestea şi tenacitatea ce poate transpune în fapte speranţele din lumea visului. Remarcând „epilogul consistent„, ce urmează după cele paisprezece capitole ale acestei cărţi, doamna Bahna ne oferă şi o serie de similitudini şi chiar de împrumuturi de nume de personaje din Radu Cârneci. „În general, romanul Marianei V.Vârtosu îmbină elemente specifice epicii tradiţionale, cu altele ţintind spere modern”, concluzionează obiectiv şi încurajator doamna Bahna, despre cea de a patra scriitoare de pe aceste meleaguri cu adânci rezonanţe culturale naţionale.
După cum afirmă autoarea volumului „Dintre sute de femei…” – o aluzie probabil la „Dintre sute de catarge” a avut grijă să nu se oprească asupra unei autoare mai mult sau mai puţin cunoscute prin vastitatea creaţiei lor. „Scriitoarele pe care le-am pomenit creează o proză viguroasă, care, de pildă, lecturată, fără a se şti că este creaţia unor femei, chiar dacă, uneori, este pus în prim-plan un eu narativ feminin, nu-şi trădează prin nimic autorul, fiindcă nu au semnele care, de cele mai multe ori, indică identitatea autoarei…”.
Sincer, m-am bucurat de curajul doamnei Mioara Bahna de a se opri cu profesionalism asupra creaţiilor populare semnate de doamnele scrisului românesc actual.
Plecăciune doamnelor
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..