In memoriam: Pr. Gheorghe Dumitrescu-Bistrița
I
La cea de-a 90-a aniversare a preotului Gheorghe Dumitrescu-Bistrița
Preotul Gheorghe Dumitrescu-Bistrița – proeminentă personalitate culturală – s-a născut la 15 septembrie 1895 în satul Bistrița din județul Mehedinți într-o familie modestă, înglodată în datorii și nevoi. Ca și cei șapte frați mai mici, a urmat școala primară în satul natal. În ciuda greutăților materiale, părinții au făcut eforturi deosebite și i-au dat posibilitatea să meargă mai departe la studii. A urmat astfel Liceul ,, Traian” din Tr. Severin, după care, în 1909, a trecut la Seminarul Teologic din Rm. Vâlcea.
Primii ani ai activității sale au fot dedicați învățământului, funcționând ca învățător în satele Cârjei și Bistrița, iar în 1922 a devenit preot paroh al satului Bistrița. În această demnitate a slujit altarul 53 de ani, situându-se printre preoții de frunte ai Olteniei în ceea ce privește activitatea pastorală. Dincolo de aceasta însă, Părintele Gheorghe Dumitrescu-Bistrița a realizat, alături de soția sa, Olimpia, cu incalculabile sacrificii materiale și spirituale, o operă de apostolat social și cultural inegalabilă.
Începând din anul 1919, tânărul intelectual de la Bistrița scoate una din cele mai căutate și apreciate reviste de folclor și etnografie de la noi din țară, ,,Izvorașul”. Apariție lunară, cu un apreciabil număr de pagini, revista aduna nu numai articolele și culegerile de folclor ale Părintelui Dumitrescu, ci și ale celor peste 500 de colaboratori din întreaga țară. Este aproape de necrezut ca într-un sat precum Bistrița, un intelectual să-și poată totuși desfășura activitatea atât de spornic. Timp de 21 de ani și șase luni, din ,,redacția” și tipografia de la Bistrița au emanat cu efervescență mii de pagini de cultură și limbă românească. Revista a pătruns până în cele mai îndepărtate colțuri ale țării, în cele mai mari biblioteci, fiind căutată și apreciată pentru conținutul și calitatea sa. Ea a depășit repede granițele țării, găsindu-și abonați și chiar colaboratori printre românii și cercetătorii limbii și culturii românești din aproape toate țările europene, cât și din Statele Unite ale Americii și din Canada. Pretutindeni unde se găseau iubitori ai culturii românești, se năștea și interesul de a avea și de a colabora la prestigioasa revistă a Părintelui Gheorghe Dumitrescu-Bistrița. Ea răspândea pretutindeni cântece populare, teatru popular, elemente de etnografie, studii despre folclorul și sufletul românesc. Limba română, mânuită cu ușurință de preotul de la Bistrița, contribuia la unitatea de limbă și conștiință românească. La acestea adăugăm cântecele și corurile patriotice, care erau așteptate cu interes și căldură de cadrele didactice și elevii din școlile românești. Personalități de seamă din țară și străinătate, printre care la loc de frunte se situează Nicolae Iorga, Simion Mehedinți, I. Simionescu, Ramiro Ortiz și mulți alții au apreciat cum se cuvine publicația Părintelui Dumitrescu.
Preotul-cărturar de la Bistrița nu s-a rezumat însă numai la editarea revistei ,,Izvorașul”. La Bistrița mehedințeană au mai apărut și alte reviste , care au avut însă o viață mai scurtă, precum ,,Opaițul satelor”(1927-1933), ,,Alarma satelor”(1934), precum și numeroase calendare. Alături de aceste periodice, la Bistrița apăreau și… cărți. O adevărată editură a luat ființă aici. Au fost tipărite zeci de cărți ale Părintelui Dumitrescu-Bistrița și ale colaboratorilor din țară. s-a înființat în casa celor doi apostoli-cărturari de la Bistrița un adevărat centru de desfacere al cărții prin corespondență.
Dar câte n-a făcut Părintele Gheorghe Dumitrescu-Bistrița spre binele culturii românești! Membru în nenumărate asociații și organisme culturale și sociale, a luptat și contribuie și azi la promovarea valorilor autentice ale folclorului. A străbătut țara în lung și-n lat și a vorbit pretutindeni așa cum numai dumnealui știa să vorbească, întărindu-și spusele cu fapte și exemple din viața personală. A devenit prin vreme un adevărat ,,apostol” al spiritualității românești.
Aproape de trei sferturi de veac numele Părintelui Dumitrescu apare în reviste, cărți și publicații de tot felul. Cărțile și revistele publicate de dânsul însumează, după evidențele pe care le păstrează cu mare grijă, un tiraj de 556.800 exemplare. La acestea trebuie să adăugăm cca. 1.000 recenzii, referințe, articole și medalioane dedicate Părintelui Gheorghe Dumitrescu-Bistrița și operei sale(…)
(Fragment din articolul Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, La cea de-a 90-a aniversare a preotului Gheorghe Dumitrescu-Bistrița, în ,,Mitropolia Olteniei”, Craiova, an. XXXVII (1985), nr. 9-10(sept. – oct.), pp. 743-745)
II
Preotul Gheorghe Dumitrescu-Bistrița
-90 de ani de la naștere-
Părintele Gheorghe Dumitrescu – Bistrița a intrat demult în circuitul culturii naționale prin activitatea și opera sa. De trei sferturi de veac numele său apare în reviste, cărți și publicații de tot felul. Zecile de cărți personale publicate, cele câteva reviste, dintre care ,,Izvorașul” a dăinuit 20 de ani, însumează, după evidențele minuțioase ale autorului 556.800 exemplare. La acestea trebuie să adăugăm cele cca. 1.000 recenzii, referințe, articole și medalioane dedicate Părintelui Dumitrescu-Bistrița și operei sale.
Preot, învățător, animator cultural pe plan local și județean, președinte și membru în jurii naționale și internaționale de folclor, autor a mii de pagini de jurnal alcătuite de-a lungul a peste 60 de ani, ctitor de muzeu, tipografie, colecții de tot felul, autor sau destinatar a câtorva zeci de mii de scrisori, pictor amator cu vădit talent, folclorist și etnograf de prestigiu, Părintele Gheorghe Dumitrescu-Bistrița a alăturat toată această titanică activitate culturală neobositei slujiri preoțești.
El face parte din stirpea marilor iubitori de cultură, a oamenilor care au știut să aleagă partea cea bună și trainică a vieții, dedicându-și întreaga sa capacitate de muncă și creație slujirii aproapelui, culturii, Bisericii și Patriei.
Stabilit de timpuriu într-un modest sat mehedințean, Bistrița, cărturarul sărbătorit astăzi devine în scurt timp un semănător de idei și un luminător de conștiințe. A uimit pretutindeni pe oamenii simpli, a fost admirat și stimat de colegi și de marile personalități. Nu s-a lăsat însă niciodată îmbătat de gloria câștigată prin vreme și a continuat cu perseverență și competență să muncească și să creeze. ,,Copilul” său, revista ,,Izvorașul”(1919-1940), a pătruns cu repeziciune în cele mai îndepărtate cătune ale țării, dar a străbătut totodată continentele. Nu exagerăm cu nimic afirmând aceasta, deoarece, conform arhivei și corespondenței părintelui, revista ajungea în Israel, Japonia, Statele Unite ale Americii, Canada, Australia și Angola.
Pretutindeni unde erau români și cunoscători ai limbii și culturii românești se năștea și interesul de a avea sau de a colabora la prestigioasa revistă a părintelui Gh. Dumitrescu-Bistrița. Ea răspândea pretutindeni cântece populare, teatru popular, elemente de etnografie, studii despre folclorul și sufletul românesc. Limba română mânuită cu ușurință de preotul de la Bistrița contribuia la unitatea de limbă și conștiință românească. La aceasta adăugăm cântecele și corurile patriotice, care erau așteptate cu interes și cu căldură de cadrele didactice și elevii din școlile românești.
În condiții modeste, luptându-se cu nenumărate greutăți de tot felul, preotul de la Bistrița, alături de soția sa, Olga Dumitrescu, au făcut din casa lor și din biserica de la Bistrița adevărate făclii de răspândire a culturii și dragostei de Biserică și de Patrie.
La 15 septembrie 1985 părintele Gh. Dumitrescu-Bistrița a împlinit 90 de ani. Pentru cei care-l cunoaștem din aproape, este o prezență vie în cele mai diverse domenii de activitate: fie lucrându-și cu grijă grădina, fie dereticând pe acasă, fie răsfoind noile apariții în librăriile sau bibliotecile severinene, fie vorbind la conferințe și simpozioane organizate în județ sau în țară. Se întristează dacă-i vorbești de bătrânețe, se bucură când îți vorbește de viitor, de preocupările și planurile sale de perspectivă. Gândește, vorbește, scrie, publică, într-un cuvânt trăiește cu intensitate un patos venit din străfundurile inepuizabile ale ființei sale.
Slujește încă altarul bisericii satului său, organizează aproape lunar excursii cu enoriașii în țară, corespondează cu zeci de oameni de cultură din țară și din străinătate.
Nu de teama timpului, ci doar pentru a pune mai la îndemână cercetătorilor bogatul material arhivistic de care dispune, și-a donat cu generozitate Arhivelor Statului din Drobeta Tr. Severin biblioteca(cca. 4.000 volume) și arhiva. Aici s-a organizat un fond special ,,Gh. Dumitrescu-Bistrița”, alături de cel închinat lui Ștefan Odobleja. Autoritățile locale, bisericești și de stat, au organizat de-a lungul timpului mai multe simpozioane, conferințe și întruniri omagiale dedicate ,,patriarhului” folcloriștilor și preotului-cărturar de la Bistrița – Mehedinți. Comunicările și articolele publicate în presă despre Părintele Gheorghe Dumitrescu-Bistrița se adaugă celor de până acum. Alături de ele vor veni altele și altele, fiindcă ,,miracolul” de la Bistrița mai are încă multe taine, oferind totodată teme captivante prin prospețimea și frumusețea lor.
În ziua aniversară a nonagenarului de la Bistrița – Mehedinți, lăsând lacrimile să-și urmeze cursul, rugăm pe bunul Dumnezeu să-i binecuvânteze truda, să-i dea noi victorii asupra Timpului, bucurii și fericire.
La mulți ani, iubite părinte Gheorghe Dumitrescu-Bistrița!
(Articol apărut în ,,Telegraful român”, Sibiu, an. CXXXIII(1985), nr. 39-44, p. 5. Vezi și articolele Pr. Gheorghe Dumitrescu-Bistrița, în ,,Cuget Românesc”, Bârda, an. I(1992), nr. 1, p. 7; în vol. Al. Stănciulescu-Bârda, Istoria clipei, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 1999, pp. 266-268; Simpozion ,,Gheorghe Dumitrescu-Bistrița”, în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XI(1999), nr. 2390(4 iun.), p. 2; în vol. Al. Stănciulescu-Bârda, Momente și schițe, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2000, pp. 124 – 125).
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda
by