Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » PASTORALA » Scrisoare pastorală – Foaie periodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi Anul XXIII(2023), nr. 502(16 –30 Septembrie)

Scrisoare pastorală – Foaie periodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi Anul XXIII(2023), nr. 502(16 –30 Septembrie)

Dragii mei enoriași!

Rugă la vreme de primejdie. Astăzi, când tunurile bat tot mai aproape de hotarele țării noastre, când se încalcă legi și hotare, când se rup bucăți din țări și din popoare, când dreptul internațional devine poveste de adormit copiii, când țările mici sunt amenințate de tăvălugul coloșilor, nouă, creștinilor, ne rămâne disponibilă o armă puternică: rugăciunea. S-o folosim cu speranță și credință, că Dumnezeu își va întoarce fața spre lumea aceasta atât de frământată, atât de învrăjbită și de bulversată și va face să domnească pacea, respectul față de dreptul fiecăruia, față de hotare, față de libertatea și demnitatea oamenilor și popoarelor. Am alcătuit o astfel de rugăciune, pe lângă cele oficiale, în spiritul vremurilor de restriște, de război și de prigoană dintotdeauna, ca o datorie față de neamul românesc de pretutindeni, o datorie față de toți cei ce grăiesc și gândesc românește. Iat-o:

,,Doamne…, Doamne, prea mult am mâniat bunătatea Ta și mânie îngrozitoare ai pornit asupra noastră. Biciul urgiei Tale este foc mistuitor și năvală de hoarde păgâne asupra noastră. S-a îngrozit sufletul de atâta sânge nevinovat, s-au spăimântat robii Tăi de cruzimile și fărădelegile barbarilor. Ne părăsim casele, bisericile, holdele, viile și livezile, cimitirele și fântânile și luăm drumul pribegiei. Adăpost ne sunt codrul, munții, văile, stufărișurile și crăpăturile pământului.

Caută, Doamne, degrabă spre plângerea și tânguirea poporului Tău, spre pustiirea moștenirii Tale, ce vine acum de la cei de alt neam. Auzi, Doamne, țipătul copiilor, bocetul femeilor, mugetul dobitoacelor și vezi speranța tuturor spre Tine îndreptată. Nădejdea noastră spre Tine o punem, Dumnezeul puterilor și al dreptății. Grăbește, ca un milostiv și ne ajută, până nu suntem robiți. Vrăjmașii au pângărit Biserica Ta cea sfântă. Zvârlit-au trupurile robilor Tăi mâncare păsărilor cerului; trupurile cuvioșilor Tăi fiarelor pământului. Se varsă sângele lor ca apa și nu are cine să-i îngroape pre dânșii. Venit-au neamurile, Dumnezeule, venit-au neamurile din puste fără hotare să ne-aducă dumnezei străini. Oprește, Doamne, carele de luptă și năvălirea barbarilor. Oprește, Doamne, mânia Ta pornită asupra noastră. Pune stavilă urgiei și cătușe furtunii dezlănțuite. Treacă de la noi paharul acesta ! Ne-am dus Crucea până în vârful Golgotei, nu ne părăsi tocmai acum, când avem mai multă nevoie de Tine. Nu lăsa barbarii cei fărădelege să ne răstignească Neamul. Tu, Cel ce ai dăruit biruință lui Moise asupra lui Amalic, lui Samson asupra celor de alt neam și lui David asupra lui Goliat ; Tu, Cel ce Te-ai îndurat spre robii Tăi de alt neam: Mircea Basarab, Ștefan Voievod, Constantin Voievod, Horea, Tudor, Iancu, Nicolae cu tot neamul lor, îndură-Te spre noi, până nu pierim. Contenește urgia vrăjmașilor ; dă tărie oștirii noastre și iubitorilor de Hristos să-i pună pe fugă de întoarcere, zdrobește puterea lor prin brațul oștirii noastre !

Fii cu noi, ca să înțeleagă neamurile străine, că nu este alt Dumnezeu mai mare decât Tine. Degrabă sfărâmă puterea și îndrăznirea dușmanilor celor ce s-au pornit împotriva noastră și frica, spaima, cutremurul și șovăirea să cuprindă inimile lor. Oștirii noastre dă-i vitejie deplină și întărește brațul ei asupra nepoftiților vrăjmași. Precum se stinge fumul, așa să se stingă vrăjmașii noștri și precum se spulberă praful în fața vântului, așa să piară taberele vrăjmașilor din fața oștirii noastre. Trimite, Doamne, îngerii răi în corturile vrăjmașilor noștri, ca să-i învrăjbească pre dânșii, spre surparea puterii lor, ca să ne putem curăți pământul de liftele străine. Fă, Doamne, calea vrăjmașilor întuneric și alunecare și îngerul Tău să-i gonească prin brațul oștirii noastre și să-i alunge pre dânșii în locuri pustii și neumblate, unde este locașul lui satan și al slujitorilor lui. Păzește, Doamne, nevătămați și nebiruiți de tot răul, cruzimea și strâmtorarea vrăjmașilor pe credincioșii Tăi robi.

Veselește cu puterea Ta pe binecredinciosul Tău popor, dăruindu-i lui biruință asupra potrivnicilor, având ajutorul Tău, armă de pace, nebiruită biruință. Cel ce ai potolit valurile mării și stihiile întunericului, potolește urgia cea pornită asupra noastră și adu-ne pace. Știm, Doamne, că după Cruce vine Învierea. Învrednicește-ne să ajungem Ziua Învierii cu bucurie, cu pace, cu libertate, stăpâni în casele noastre, în hotarele noastre. Amin.

*

Nicolae Iorga. Nicolae Iorga(1880-1940) a reprezentat una dintre cele mai înalte culmi la care s-a ridicat spiritualitatea românească. Acest „ambasador” al gândului şi neamului românesc a devenit cunoscut, apreciat şi admirat în multe ţări ale lumii. Istorici şi oameni de cultură, bizantinologi şi istorici ai artei, filozofi şi istorici ai literaturii de pretutindeni consideră ipotezele şi concluziile lui Nicolae Iorga adevărate jaloane ale propriei lor gândiri. Chiar dacă uneori, în timp şi spaţiu, se întâlnesc gânditori care contestă unele afirmaţii şi poziţii ale marelui nostru cărturar, aceştia nu denotă decât puncte de vedere diferite, inerente unei gândiri libere şi unei activităţi permanente de cercetare şi studiu.

Nicolae Iorga ca om este o personalitate robustă, conştientă de valoarea sa, generos, ambiţios, atent faţă de cei din jur. În buzunarul lui este oricând gata un condei al ironiei şi altul al afecţiunii pentru duşmani şi prieteni. Accesele de subiectivism îi lasă însă neatinsă luciditatea gândirii în aprecierile fundamentale pe care le face. Este un tip complex, greu de descifrat pentru majoritatea celor din jur, frământat de tainele lumii şi ale cunoaşterii. Prietenii îl adoră, duşmanii îl urăsc dar îl respectă şi se tem. Îi place să fie apreciat, aplaudat, cap de afiş şi de interes, întreaga sa fiinţă este un vulcan, gata oricând să erupă. Leagă prietenii cu personalităţi de pretutindeni, dar şi cu oameni simpli şi nevoiaşi. Găseşte timp să scrie zeci de tomuri şi mii de articole, dar şi să răspundă celor mai neînsemnaţi corespondenţi ai săi. Convins de justeţea cauzei sale, nu se lasă intimidat de adversari, ci rămâne statornic în furtună, ca un stejar al înălţimilor.

Nicolae Iorga ca profesor reprezintă o adevărată culme în istoria pedagogiei şi învăţământului românesc. Pătruns de un profund spirit patriotic şi de conştiinţa rolului pe care trebuie să-l aibă şcoala de orice grad în viaţa unei naţiuni, Nicolae Iorga activează în consecinţă. Universitatea din Bucureşti, universităţile din străinătate, liceele, lăcaşurile de cultură de pe întreg cuprinsul ţării şi-au deschis larg sălile, încercând să cuprindă spiritul, personalitatea şi audienţa lui Nicolae Iorga. Orator de elită, bazat pe o vastă documentaţie ştiinţifică, cu o inconfundabilă capacitate de adaptare la auditor, Nicolae Iorga a fascinat, a cutremurat spiritele şi conştiinţele, a înălţat şi a coborât pe scara incomensurabilă a valorilor figuri şi statui considerate intangibile până aci. Puterea de convingere a lui Nicolae Iorga este greu de intuit pentru cei care nu au avut fericirea să-l asculte personal. Se pare că doar Mihail Kogălniceanu, Vasile Pârvan, Nicolae Titulescu şi George Călinescu s-au apropiat de asemenea parametri ai elocinţei, la care a ajuns Nicolae Iorga. Glasul lui Iorga, de la şoaptă la strigăt, subjuga auditoriul, îl făcea să uite de realitate şi de sine însuşi. Îl făcea să plutească într-o lume a gândurilor şi realităţilor, pe care i le impunea oratorul. Pe lângă doza mare de material informativ, Iorga punea mult suflet de patriot şi de român, ceea ce îi creştea considerabil popularitatea în mase. A ştiut să facă din Vălenii de Munte, o localitate aproape neştiută până la el, un adevărat focar de cultură cu profunde rezonanţe în ţară şi străinătate. Cei care au frecventat cursurile de la Vălenii de Munte s-au transformat, alături de studenţii şi elevii lui Nicolae Iorga, ei înşişi în mesageri ai marilor idei progresiste, pe care savantul le expunea. Alături de cursuri propriu-zise, activitatea de dascăl se continua în discuţii particulare, în excursii de documentare, ba chiar şi în articole şi recenzii. Permanent, Profesorul Iorga avea în vedere elementul tânăr, formarea lui pentru viaţă şi pentru cultură, promovarea valorilor autentice. Nu avem posibilitatea să apreciem câţi oameni de cultură valoroşi ai poporului nostru au fost formaţi, lansaţi şi sprijiniţi în procesul de afirmare de marele Profesor. Credem însă că sunt foarte numeroşi! Iorga era conştient de marea misiune ce-i revine în calitate de dascăl de şcoală, de a forma tinerele cadre. Nu numai prin cărţile şi scrierile sale de tot felul înţelegea să-şi slujească ţara şi poporul, ci şi prin această activitate practică, făcând din catedră un adevărat amvon de cultură, civilizaţie şi patriotism.

Nicolae Iorga ca om politic este fascinant. Din cuvântările și scrierile sale reiese o anumită latură a activităţii sale politice, aceea de activist cultural. Pentru marele istoric şi om politic cultura reprezenta unul dintre factorii cei mai puternici în consolidarea unei naţiuni. Ctitor al Ligii Culturale pentru unitatea tuturor românilor, preşedinte al ei mai multă vreme apoi, Nicolae Iorga a fost convins că prin cultură, cu cele mai diverse forme ale sale, va face ca ideea de unitate a românilor să triumfe deplin, ceea ce s-a şi realizat în scurtă vreme. Tot prin factorii de cultură unitatea politică a putut fi consolidată, iar marile idealuri ale naţiunii române au putut să triumfe. Politica culturală promovată cu competenţă de marele savant a contribuit la adevărata explozie de valori ale spiritualităţii româneşti din prima jumătate a veacului nostru. Sub acest aspect, activitatea politică a lui Nicolae Iorga a fost o continuare a celei didactice. Înfiinţarea de şcoli româneşti în ţară şi-n străinătate, numeroasele cursuri, conferinţe şi discursuri de tot felul ţinute în ţară şi-n străinătate, excursiile făcute în ţară şi-n străinătate cu români, ori cele făcute în România cu diferiţi străini, cursurile foarte complexe şi variate de la Vălenii de Munte, întreaga activitate a Ligii Culturale îndrumată direct de Iorga, lucrările sale de nivel ştiinţific sau de popularizare publicate în ţară şi-n străinătate, revistele înfiinţate sau sprijinite sunt doar câteva din modalităţile prin care el înţelegea să folosească factorii de cultură în politica naţională.

O altă latură a activităţii sale politice o constituie preocuparea faţă de naţionalităţile conlocuitoare. Numai cei care confundă naţionalismul cu patriotismul îl pot acuza pe Nicolae Iorga de „vederi înguste” în această problemă.

Ceea ce impresionează în viaţa acestui mare tribun al poporului român este poziţia fermă în faţa ameninţării fasciste. Nici chiar moartea nu l-a putut îndupleca să-şi abandoneze convingerile sale politice şi umaniste, ci l-au făcut, – dacă mai era cazul! -, ca acest ultim tribut al vieţii sale să dea exemplul cel mai concludent de patriot adevărat. Iorga nu a aparţinut numai unei anumite categorii speciale – a istoricilor -, ci întregului popor românesc. Cea mai persistentă ipostază a lui Nicolae Iorga păstrată în amintirea celor care l-au cunoscut este aceea de profesor, de dascăl, indiferent de locul sau de nivelul instituţiei la care şi-a ţinut prelegerile. Crâmpeie din viaţa marelui savant petrecute la catedra Universităţii bucureştene, Academia de Înalte Studii Comerciale, Universităţii pariziene, unor academii din ţară şi străinătate apar cu claritate prin vreme, fiindcă ele s-au imprimat în mintea şi sufletul ascultătorilor de atunci pentru toată viaţa. Cele mai bogate şi mai emoţionante amintiri s-au păstrat însă de la cursurile Universităţii de la Vălenii de Munte, această adevărată citadelă a culturii româneşti.

Puţini cărturari, artişti şi oameni politici se pot bucura de o asemenea posteritate! Negreşit, că nenumăraţi sunt cei care şi-au dat jertfa supremă pentru cauza poporului şi naţiunii române, dar nu toţi au avut capacitatea şi posibilitatea, asemenea lui N. Iorga, de a se face apropiaţi, înţeleşi, admiraţi, controversaţi şi… iubiţi de cei mulţi.

Nicolae Iorga rămâne în istoria şi conştiinţa românească o adevărată sinteză a spiritului românesc, voievod solitar crucificat.

*

File de jurnal – 2 martie 1984. ,,Am fost la Severin cu mama. E bolnavă. Am dus-o la policlinica județeană. I-a prescris tratament la domiciliu, dar n-a găsit medicamentele respective în Severin.

Protopopul Pufan Crăciun mi-a spus că inspectorul Preda Virgil și consilierul Marica Dumitru de la mitropolie sunt foarte supărați. Consideră că prin procesul-verbal din 17 ianuarie privind ancheta de la Malovăț cu pictorul Vasile Ivănescu i-am jicnit grav, iar protopopul mi-a ținut isonul, trimițând oficial acel document, așa încât nu-l mai pot mușamaliza. Protopopul s-a implicat fără să vrea. A alunecat, cu alte cuvinte. Era foarte îngrijorat.

Am stat mai mult de vorbă cu Părintele Stelică Zoican, contabilul protoieriei și cu Părintele Nicolae Jinga, secretarul. Mi-au spus că au întocmit un referat foarte dur și au înaintat hotărârea judecătorească. Protopopul l-a semnat fără să-l citească. Părintele Stelică mi-a spus că e vorba să angajeze al doilea preot la Schela. M-a rugat să mă transfer cu el acolo, că ne-am putea înțelege bine și ne-am înlocui reciproc, după cum ar fi cazul. Era convins că nu ne-am certa niciodată. I-am mulțumit, i-am explicat că nu pot să mă duc și l-am asigurat că vor fi și alte posibilități de colaborare. A tresărit, ca și când i-aș fi atins un gând ascuns și a aprobat bucuros.

Părintele Jinga m-a luat în primire. Mi-a spus că locul meu nu e nici în Bârda, nici în Severin, poate nici în Craiova. Pentru mine locul cel mai potrivit ar fi Bucureștiul, Sibiul sau Iașul. Este necesar ca să ajung acolo unde să pot face o semnătură sau să zic o vorbă și biserica Albă-Postăvari sau altele să nu mai fie dărâmate, să fiu acolo unde să mă pot afirma ca om de cultură. În Mehedinți nu dă nimeni doi bani pe noi(pe el și pe mine, adică!). Ne împăunăm noi singuri, ne mințim pe noi înșine, ne mințim familiile și încercăm să înșelăm societatea, dar nu vom putea face asta tot timpul. Timpul este necruțător și-l va așeza pe fiecare acolo unde merită. După părerea Părintelui Jinga, nimeni, niciodată, nu a putut face ceva trainic locuind la țară, fără posibilitatea de a intra în legătură cu lumea, cu universitățile și academiile, cu marile curente de idei. Toată viața nu vom fi altceva decât simpli provinciali, decât niște ramoliți de popi de la țară, care, printre colivă și colaci, vor spune: ,,- Stați, mă, că mai facem și cultură de … ciuperci!” Nimeni nu este vinovat, când cineva se ratează singur. Nu sunt vinovați indivizii, societatea sau familia, e vinovat acel personaj, care n-a știut ce vrea, ce poartă și de ce are nevoie. Când știi ce vrei de la viață, dai din coadă și din coate și ajungi până acolo unde-ți este locul adevărat în plan social. Să nu ne facem iluzii că ne va băga cineva în seamă. Nu. Dacă ne-am întoarce la țară la 60-70 de ani, atunci s-ar îngrămădi presa, radio-ul și televiziunea, curioșii, amicii și admiratorii să ne vadă, să ne audă și să ne pipăie. Altfel nu vei fi decât ,,ăla”, pe care l-au văzut crescând și jucându-se cu ei pe drum. ,,- Nu dă nimeni doi bani pe tine. Să nu-ți faci iluzii, – îmi spunea Părintele Jinga -, că post-mortem îți vor ridica statuie, sau că-ți vor mângâia și-ți vor publica manuscrisele. Aiurea! Te uită înainte de a muri!”

I-am explicat Părintelui Jinga, după ce și-a terminat tirada, că eu mă simt foarte bine la Bârda, că eu când am plecat de acasă am plecat să mă fac preot și nimic altceva, iar când m-am întors, m-am întors tot ca preot. Scrisul e o ocupație ambițioasă. Dacă-l pot face, îl fac; dacă nu, nu. Pe primul plan consider preoția, fiindcă este singurul și cel mai trainic rost al meu în viață. Nu tânjesc după popularitate, după presă, după televiziune și radio, nu tânjesc după glorie. Dacă se ține după mine ca un cățel jigărit al nimănui, bine, dacă nu, nu-i dau nici o atenție. Pentru mine nu se reduce totul la speranța lui ,,post-mortem”, ci la a-mi face datoria cu cinste și demnitate. Asta-i tot! M-a dat pe ușă afară. Pe masă mai erau vreo șase sticle de bere goale. Doar în paharul său mai era lichid de vreo două degete. Am vorbit cu Domnul Crăiașu Dumitru, șef de birou la I. J. C. O. O. P. – Mehedinți, secția ,,achiziții”. Mi-a spus că la analiza realizărilor pe 1983, la nivel de județ, din 13.000 de porci de 110 kg/buc. contractați de populație s-au primit doar 1.800 buc. sub greutatea contractată. Cei de sus bat cu pumnii și cu picioarele la cei mici și încearcă să-i convingă că sectorul particular încă mai dispune de posibilități, pe care ar trebui să le cedeze sectorului de stat, în timp ce mititeii, zgribuliți și înfricoșați, vor să zică, dar de multe ori nu reușesc, că nu știu pe unde să mai scoată cămașa în situația lor disperată de piesă aflată între ciocan și nicovală.

Am vorbit cu Domnul Constantin Poganu, vicepreședintele Comitetului de Cultură și cu Domnul Pavel Ciobanu, directorul adjunct al Casei de Creație. Am fost cu ei la cafenea. Mi-au povestit cum au realizat întâlnirea cu fii Mehedințiului din 1974, vremuri ,,de legendă”. Am discutat cu ei posibilitatea realizării unor sinteze de tehnică populară tradițională și contemporană din Mehedinți, despre realizarea unui atlas cu fii și locuri din Mehedinți. Apoi discuția s-a axat pe napraorul. Ei ziceau că ,,napraor” vine din limba slavonă. Eu am propus pe grecescul ,,προ-ὦραω”(a vedea înainte, a prevedea), ceea ce le-a convenit de minune. Poganu a venit cu precizarea că la napraor se caută ,,Rodul pământului” și țăranul autentic, observându-o, știe dacă va da rod anul sau nu, deci ar fi vorba de o zi a prevederilor”.

*

Ajutoare și donații. În această perioadă parohia noastră a primit câteva ajutoare și donații astfel: Doamna Dr. Ionescu Mihaela-Aritina din Curtea de Argeș: 400 lei; Doamna Elisabeta Leferenz din Nȕrnberg(Germania): 244 lei; Doamna Rolea-Smarandescu Maria din Rm. Vâlcea, fiică a satului Bârda și Doamna Ionescu Floarea din Câmpina(PH): câte 200 lei; Domnul Ing. Dumitru Mucioniu din Tr. Severin, Domnul Bufan Alexandru din Pârlage(MH), Doamna Barbu Mihaela din Viena(Austria): câte 100 lei; Domnișoara Paicu D. Mihaela din Tr. Severin, fiică a satului Malovăț, Domnul Paicu D. Angelu din Timișoara, fiu al satului Malovăț, Doamna Barbu Ioana din Buftea(IF), Doamna Gheran Polina din Tr. Severin,fiică a satului Bârda: câte 50 lei;

Domnul Badea Ion Valeriu din Malovăț a mai achitat 50 lei pentru contribuția de cult, totalizând până acum 125 lei.

Dumnezeu să le răsplătească tuturor!

*

În luna septembrie am donat pâine participanților la slujbe, astfel: 3 Sept.(Bârda): 149 pâini; 8 Sept.(Bârda): 94 pâini; 10 Sept.(Malovăț): 194 pâini; 14 Sept.(Malovăț): 120 pâini; 17 Sept.(Bârda): 92 pâini; 24 Sept.(Malovăț): 188 pâini. Așadar, în luna septembrie s-au donat 837 pâini. Totodată, s-a vândut pâine la prețul de achiziție de 1,30 lei/buc., astfel: 3 Sept.(Bârda): 701 pâini; 8 Sept.(Bârda): 106 pâini; 10 Sept.(Malovăț): 256 pâini; 14 Sept.(Malovăț): 80 pâini; 17 Sept.(Bârda): 658 pâini; 24 Sept.(Malovăț): 212 pâini. Așadar, în luna septembrie s-au donat 2013 pâini. Copiilor participanți la slujbe li s-a dăruit și ciocolată.

*

În ziua de 3 septembrie am efectuat o vizită la Azilul de bătrâni din Șișești. Cu acest prilej am dus acolo masa de prânz(ciorbă de perișoare, sarmale cu mămăligă, ceafă la grătar cu piureu, cozonac, prăjituri, suc și apă minerală), trei mese, 12 scaune și două bănci. Mâncarea au plătit-o Doamna Petruța Freund din Germania și Domnișoara Rodica-Elisabeta Bordeiașu din București, iar celelalte obiecte o persoană care nu vrea să i se știe numele.

Dumnezeu să le răsplătească!

La sfârșitul lunii octombrie vom face o vizită la Azilul-spital din Strehaia. Vom duce acolo cu acest prilej 70 porții mâncare(ciorbă de perișoare, sarmale cu mămăligă, ceafă la grătar cu piureu, cozonac, prăjituri, suc și apă minerală). Au nevoie, de asemenea, de 70 noptiere de pat și 70 saltele cu dimensiunile de 90/2000 mm. Am sondat situația în mai multe magazine și ateliere de mobilă pentru noptiere. Prețurile au variat între 90-300 lei/buc. Până la urmă, am găsit un om al lui Dumnezeu, patronul unui atelier de mobilă, care a fost de acord să ne confecționeze 70 noptiere, cu 50 lei/buc. Am găsit, de asemenea, un credincios, care nu vrea să i se știe numele, dar a donat 3.500 lei, costul celor 70 noptiere.

Cele mai ieftine saltele le-am găsit la prețul de 280 lei/buc. Deocamdată nu avem bani pentru ele, dar, dacă va vrea Dumnezeu să ne trimită vreun om al Său, care să facă o donație în acest sens, vom comanda și saltele, în funcție de banii de care vom dispune.

Așadar, orice donație în acest sens este binevenită.

*

Contribuția de cult. Până la sfârșitul trimestrului IV(30 sept.), situația contribuției de cult pe 2023 se prezintă astfel: în Bârda au achitat 94,06 %; în Malovăț au achitat 91,69 %; la nivel de parohie au achitat 92,44%. E un procent bun, deși putea să fie mai bun! Precizăm că în parohia noastră contribuția de cult nu reprezintă o sumă fixă, ci fiecare dă dacă vrea și cât vrea. De asemenea, în parohia noastră serviciile religioase sunt gratuite, indiferent dacă solicitantul a dat ceva pentru contribuția de cult. Preotul e la dispoziția tuturor, indiferent dacă au achitat sau nu ceva pentru contribuția de cult, 24 ore pe zi și 365 zile pe an. În rest este liber!

Precizăm că la 30 Noiembrie vom încheia capitolul contribuției de cult pe 2023.

*

Plăți. În cursul lunii septembrie am efectuat câteva plăți mai mari, astfel: 3.705 lei brutăriei pentru cele 2.850 pâini donate și vândute în luna septembrie; 1.668 lei tipografiei pentru cărți; 1.653 lei pentru scaunele, mesele și băncile donate Azilului de la Șișești; 838 lei impozit; 38 lei 600 lei firmei de catering pentru cele 30 porții de mâncare duse la Azilul din Șișești; 360 lei poștei pentru timbre poștale; 262 lei folie pentru biserica de la Bârda; 126 lei băncii pentru comisioane; 103 lei internetul; 92 lei vopsea și plasă de sârmă pentru reparația tavanului la pronaosul bisericii din Malovăț; 60 lei toner pentru imprimantă; 60 lei curentul electric; 50 lei poștei pentru colete și altele mai mici.

*

Publicații. În această perioadă, preotul Dvs. a reușit să mai publice câteva materiale, astfel: ,,Scrisoare pastorală”- 499, în ,,Moara lui Gelu”, Baia Mare, 2 sept. 2023, ediție on-line (https:// moaraluigelu.blogspot.com); ,,Scrisoare pastorală” – 501, în ,,Armonii Culturale”, Adjud, 1 oct. 2023, ediție on-line(https://armoniiculturale.ro); în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 2 oct. 2023, ediție și on-line(https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com); în ,,Moara lui Gelu”, Baia Mare, 2 oct. 2023, ediție on-line(https://moaraluigelu.blogspot.com); Scrisoare către Eminescu (IX), în ,,Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, an. XXV(2023), nr. 1199(12 oct.), p. 12.

Parohia noastră a publicat cartea preotului Dvs. Jurnal, vol. VI(1987)(675 pag.).

După patruzeci de ani să revezi filmul evenimentelor pe care le-ai trăit, să reînvii oameni, fapte, întâmplări, să retrăiești bucurii, necazuri, șicane de tot felul, discuții, idei, să simți din nou gustul amar al umilinței și nedreptății la care erai supus tu sau semenii tăi, să te izbești de lipsurile de tot felul, de o propagandă fără noimă, să fii scârbit de micimea unor oameni și impresionat de răbdarea și speranța altora nu este puțin lucru. Prezentul volum, alături de celelalte, tocmai aceasta face, constituindu-se prin vreme ca un document memorialistic incontestabil, ca o frescă de epocă zugrăvită în cuvinte. Nu este un capriciu, nu este o răzbunare față de cineva sau ceva, ci e o datorie firească de a consemna cele ce ai trăit și ai văzut în drumul pe care, vrând-nevrând, a trebuit să-l parcurgi în viață.

*

Simpozioane. ●Asociația Vlahilor din Bulgaria l-a invitat pe preotul Dvs. să participe la Simpozionul internațional din zilele de 27-29 oct. la Vidin, dedicat Sfintei Cuvioasei Teofana Basarab. Preotul s-a înscris cu comunicarea Sfânta Cuvioasa Teofana Basarab, cea mai importantă personalitate românească din sudul Dunării. Din păcate, preotul va lipsi din parohie sâmbătă, 28 oct., dar va fi prezent duminică, 28 oct., când va oficia cuvenita slujbă. Părintele Arhim. Ioachim Pârvulescu, starețul Sfintei Mănăstiri Lainici, s-a oferit și anul acesta să suporte costul al 100 exemplare din cartea preotului Dvs., Viața Cuvioasei Teofana Basarab, pe care urmează să le donăm participanților la simpozion. Dumnezeu să-l răsplătească!

●Episcopia Severinului și Strehaei l-a invitat pe preotul Dvs. să participe la Simpozionul ,,Țara Severinului – oameni, fapte, locuri”, ce se va desfășura la Tr. Severin în zilele de 30-31 Oct. Preotul s-a înscris cu două comunicări: Un manuscris inedit privind începuturile școlii din satul Malovăț și Mărturii ale localnicilor referitoare la ofițerul Nicolae Trocan, luptător anticomunist.

●Academia Daco-Română l-a invitat pe preotul Dvs., al cărui membru este, la simpozionul dedicat lui Dimitrie Cantemir, cu prilejul împlinirii a 350 ani de la nașterea domnitorului moldovean. Simpozionul va avea loc la Craiova în ziua de sâmbătă, 9 decembrie a. c. Preotul Dvs. s-a înscris cu comunicarea Dimitrie Cantemir – campion al politicii și culturii române medievale. Nu era frumos ca să refuze o asemenea invitație!

*

Excursii-Pelerinaje. Pentru marți, 3 oct., organizăm o excursie-pelerinaj pe următorul traseu: Tr. Severin – Malovăț – Bârda – Tg. Jiu – Mănăstirea Polovragi – Mănăstirea Horezu – Mănăstirea Bistrița – Rm. Vâlcea – Mănăstirea Curtea de Argeș – Mănăstirea Dintr-un Lemn – Mănăstirea Govora – Tg. Jiu – Malovăț – Tr. Severin. Prețul este 70 lei/pers.

Pentru joi, 9 noiembrie organizăm o excursie-pelerinaj pe următorul traseu: Tr. Severin – Malovăț – Bârda – Tg. Jiu – Mănăstirea Vișina – Mănăstirea Lainici – Petroșani – Hațeg – Mănăstirea Prislop – Mormântul Părintelui Arsenie Boca – Biserica Densuș – Caransebeș – Mănăstirea Teiș – Mănăstirea Piatra Scrisă – Tr. Severin – Bârda. Prețul provizoriu este de 60 lei/pers. Așteptăm înscrieri.

*

Amărăciuni. Tot mai des în ultima vreme observ că enoriași de-ai noștri, mai cu seamă cei plecați prin alte țări, pun nume copiilor lor, care nu mai au nimic din specificul românesc. Întâlnesc nume franțuzești, nemțești, italiene, spaniole, englezești etc. Dumnezeu să le dea viață și sănătate copiilor, dar părinții trebuie să țină minte că sunt români și să pună această amprentă distinctivă și în sufletul copiilor lor. Numele, limba, religia, portul, muzica, obiceiurile și tradițiile noastre sunt câteva din elementele care ne diferențiază de alte popoare. Când zici ,,Ion”, numești un român, cu ,,Iohan”, numești un neamț, cu ,,Jony” un englez. Mai mult, a fost obiceiul românesc ca numele copilului să se pună după numele unui sfânt, după numele nașilor, ale părinților sau bunicilor. Fiecare are o zi ,,onomastică”, adică o zi a numelui, ziua sfântului cu același nume din calendar. Cel care are nume străin de tradiția noastră nu-și va regăsi numele în calendar, nu va avea niciodată ,,zi onomastică”, în care să se bucure cu prietenii. Sfântul al cărui nume îl poartă cineva îi este aceluia ocrotitor, persoana respectivă îi înalță rugăciuni, la cununie poate să-l ia ca patron al praznicului familiei. Nu fugiți de sfinți, nu fugiți de ceea ce e românesc și creștin-ortodox. Nu sfidați ceea ce-i strămoșesc și creștinesc!

*

Botezuri. Cununii. Înmormântări. În ziua de 30 Sept. am oficiat Taina Sf. Botez pentru Cârjoi Sofia-Maria, fiica Domnului Cârjoi Cosmin-Gabriel și a Doamnei Cârjoi Mădălina-Gheorghița din Tr. Severin. Să trăiască! În ziua de 16 Sept. am oficiat Taina Sfintei Cununii pentru Domnul Ciobanu Gheorghe-Felix din Tr. Severin și Domnișoara Rolea Maria din Bârda. Dumnezeu să le ajute! În ziua de 20 Sept. am oficiat slujba înmormântării pentru Gheran Paraschiva(89 ani) din Bârda. Dumnezeu s-o ierte!

*

Procese. În ziua de 18 sept. la Tribunalul Mehedinți s-a judecat recursul înaintat de Primăria Malovăț, Comisia Locală de Fond Funciar și Comisia Județeană de Fond Funciar împotriva Parohiei Malovăț. A fost judecata de fond. S-a dat hotărârea. Cele trei au fost obligate să pună în posesie și să elibereze titlul de proprietate Parohiei Malovăț pentru 15.700+10.000+800=26.500 mp teren arabil și să-i achite 1.000 lei reprezentând taxa de expertiză. Păi, se putea altfel?

*

Licitații. Duminică, 29 oct., în incinta bisericii de la Bârda, la ora 12, va avea loc licitația pentru 2024 a terenurilor bisericii din Bucium, Govăra și Dealul Corbului, iar duminică, 5 nov., în incinta bisericii de la Malovăț, la ora 12, va avea loc licitația pentru 2024 a terenurilor din Ogașul Barbului, Ogășanu și Țigăreni.

*

Program. În cursul lunii Noiembrie avem următorul program de slujbe: 4 Nov.(Bârda-Malovăț); 5 Nov.(Malovăț); 8 Nov.(pomeniri dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț); 11 Nov.(Bârda – Malovăț); 12 Nov.(Bârda); 18 Nov.(Bârda – Malovăț); 19 Nov.(Malovăț); 21 Nov.(slujbă la Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12.30); 25 Nov. (Malovăț-Bârda); 26 Nov.(Bârda); 30 Nov.(pomeniri dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț). În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda@ gmail.com.

Sănătate, pace și bucurii în casele și în sufletele Dvs.!

Pr. Al. Stănciulescu-Bârda

Facebooktwitterby feather