Recent am primit din partea domnului Adrian Tudor Drăghici ultima sa lucrare publicată, un volum interesant care se referă la o scurtă perioadă din istoria evoluției administrative și electorale a Gorjului, intitulat ”Alegătorii gorjeni în perioada 1863-1866”.
În fapt, parcurgerea volumului ne oferă posibilitatea de a afla o serie de informații referitoare la organizarea administrativă a Gorjului, cu satele componente ale plășilor și plaiurilor județului Gorj în anul 1861, informații despre organizarea comunelor urbane și rurale din plășile și plaiurile județului Gorj în anul 1864 și în partea cea mai consistentă a volumului găsim listele electorale din localitățile județului Gorj în perioada 1863-1866.
Autorul își începe lucrarea cu câteva referiri la reformele lui Alexandru Ioan Cuza printre care se numără și cea referitoare la reforma electorală din anul 1864, reformă în urma căreia crește numărul alegător cu drept de vot, pentru județul Gorj numărul alegătorilor primari crescând de la 177 la 24.722 de alegători primari. Mai reținem faptul că în urma reformei electorale a Domnitorului Cuza din anul 1864, erau două categorii de alegători: primari și direcți. Mai rezultă faptul că la acea vreme pentru ca o persoană să poată fi inclusă pe listele electorale și a putea vota era necesar să dispună de un anumit venit minim prevăzut de lege. Astfel legea stabilea faptul că putea fi ”alegător primar oricine dispunea de un venit funciar de cel puțin 100 de galbeni”, iar ”alegătorii direcți din județ erau cei cu un venit funciar de 1000 de galbeni, iar pentru cei din orașe trebuia să se facă dovada unui capital funciar, industrial sau comercial de cel puțin 6000 de galbeni”.
De reținut faptul că pentru anul 1863 numărul alegătorilor direcți de oraș din județul Gorj a fost de 34, iar cel al alegătorilor direcți de județ a fost de 29 de alegători. În ceea ce privește alegătorii primari în același an, pentru județul Gorj, conform împărțirii administrative de la acea vreme, situația se prezenta astfel: Plaiul Novaci avea – 25 de alegători primari; Plaiul Vâlcan – 14; Plasa Amaradia – 16; Plasa Gilortul – 43; Plasa Ocolu – 16 și Plasa Jiu – 28 de alegători primari.
Interesant este faptul că cercetătorul și autorul lucrării a identificat în Arhivele Naționale ale României listele cu alegătorii din județul Gorj pentru perioada 1863-1866 pe care le și prezintă în forma sa originală, constituindu-se într-un deosebit fond documentar local pentru cercetătorii interesați de aceste aspecte. De menționat faptul că aceste liste de alegători erau întocmite la nivelul județului și transmise, sub semnătura prefectului, către Ministerul de Interne – Divizia Administrativă.
Din parcurgerea lucrării reținem faptul că listele electorale pentru anul 1865 au fost întocmite în acord cu legea electorală din anul 1864 și cu legea comunelor urbane și rurale din același an. În acest context autorul oferă și câteva informații legate de organizarea administrativă a județului Gorj. Astfel dacă în anul 1861 în cele 6 plăși și plaiuri ale județului Gorj (Plaiul Novaci, Plaiul Vâlcan, Plasa Ocolu, Plasa Jiul, Plasa Gilortul, Plasa Amaradia) erau 259 de sate, în anul 1864, conform datelor Oficiului Statistic, pe teritoriul județului Gorj erau ”259 de localități, un oraș (Târgu-Jiu – n.a.), 3 Stații Poștale, un telegraf, 17 Pichete de dorobanți și vameși în zona montană, 22 Pichete în restul județului și 5 Mănăstiri. … Existau 20.645 proprietăți de proprietari și 276 proprietăți date în arendă. Județul avea 145.937 locuitori”, pentru ca în anul 1865, urmare a aplicării legii comunelor urbane și rurale, numărul unităților administrative locale să se reducă semnificativ la 154 de comune rurale și o comună urbană (Târgu-Jiu), cu menținerea celor 6 plăși și plaiuri.
Identificăm în cuprinsul lucrării componențele fiecărei unități administrative (plasă, plai, comună – după înființare) însoțite de listele de alegători, acolo unde au fost identificate, pentru că, așa cum susține autorul, sunt și cazuri în care aceste liste nu se mai păstrează sau unele sunt incomplete.
Deși listele de legători necesită un efort mai mare pentru deslușirea numelor, apreciem că este o sursă documentară foarte importantă pentru cercetători precum și pentru cei doritori să-și identifice înaintașii de acum peste un secol și jumătate.
Mai subliniem faptul că în sintezele realizate de autor identificăm satele componente ale plaiurilor și plășilor, cu menționarea numărului de case și de familii din fiecare sat.
O lucrare interesantă destinată în principal cercetătorilor, dar și celor interesați de istoricul administrativ și electoral al județului.
Lucrarea beneficiază de două recenzii. Prima recenzie aparține istoricului dr. Albinel Firescu – șeful Secției de Artă și Etnografie de la Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” care subliniază faptul că lucrarea la care ne referim ”este, fără îndoială, o lucrare științifică. Documentele sunt preluate integral, cu trimiterile de rigoare…. iar fondul documentar pus la dispoziție, poate fi oricând o resursă de lucru în întocmirea studiilor monografice”.
Cea de-a doua recenzie aparține lect. univ. dr. Flavius- Cristian Mărcău – director al Institutului de Studii Globale și Regionale din cadrul Universității ”Constantin Brâncuși” Târgu-Jiu, care subliniază faptul că prin cercetarea efectuată ”autorul aduce la lumină documente nepublicate” iar lucrarea este una ”bogată în documente, listele cu alegătorii gorjeni fiind adevărate izvoare istorice cu privire la numele de familie ce se regăseau în perioada respectivă în localitățile Gorjului”.
În final prezentăm și câteva date biografice succinte ale autorului. Adrian Tudor Drăghici s-a născut la 12 octombrie 1977, este licențiat în Științe Juridice (Universitatea ”Titu Maiorescu”), specializarea Drept, absolvent al masteratului Managementul Afacerilor (Universitatea ”Titu Maiorescu”) și doctor în Istorie al Universității din Craiova, în prezent fiind asistent de cercetare științifică în cadrul Universității ”Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu.
Anterior a lucrat în mai multe societăți, instituții sau organizații, unde a deținut inclusiv funcții de conducere, printre care este de remarcat funcția de viceprimar al municipiului Târgu-Jiu (2015-2020). De menționat și faptul că Adrian Tudor Drăghici este implicat și în activitatea politică deținând de-a lungul anilor diferite funcții de conducere în cadrul unor organisme politice.
Până la publicarea volumului la care facem referire, dr. Adrian Tudor Drăghici a mai publicat, volumul ”Orașul Eroilor. Bătălia de la podul Jiului” în două ediții (ed. I – la Editura Măiastra Târgu-Jiu, 2019; ed. a II-a la Editura Princeps, București, 2020). Totodată este realizatorul scenariului și regizorul filmului documentar ”Comisarul Popilian – Eroul de la Podul Jiului” (2018).
În final menționăm faptul că volumul ”Alegătorii gorjeni în perioada 1863-1866” (574 pag.) a apărut la Editura ”Academica Brâncuși” din Târgu-Jiu la finele anului trecut.
Folosim prilejul pentru a-l felicita pe autor și a-i ura succes în viitoarele sale proiecte de cercetare și scriitoricești.
dr. Victor Troacă
Președinte, Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni
”Al. Doru Șerban”
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..