Ziua Ursului în tradiții și superstiții
Dragostea de viață trezește colțul ierbii și mugurii copacilor, mângâiate de razele candide ale Soarelui. Căldura astrului zilei este resimțită și de mamiferele hibernale, care ies din vizuină pentru prima dată în sărbătoarea „Întâmpinarea Domnului” (2 februarie) pentru a întâmpina pe zâna Primăvară, împreună să să se bucure de viața în natură. Sărbătoarea creștină este traversată de tradiția populară „Ziua Ursului” sau Stretenia.
Tradiții la „Întâmpinarea Domnului”
Întâmpinarea Domnului, cunoscută în popor şi sub denumirea Stretenia, este sărbătoarea din 2 februarie, în care Sfânta Fecioara Maria a mers la templul din Ierusalim, la 40 de zile după naşterea Domnului, pentru curăţirea ei. Pruncul Sfânt a fost dus la Templu – centrul vieţii religioase a națiunii.
După Legea lui Moise, femeia care a născut un prunc de parte bărbătească nu avea voie să intre în Templul Domnului timp de patruzeci de zile. La împlinirea acestora, mama venea cu fiul la Templu şi aducea jertfă Domnului un miel sau un porumbel pentru sacrificiul purificării.
Maica Domnului nu avea nevoie de purificare deoarece ea a născut fără stricăciune pe Izvorul Curăţiei şi Sfinţeniei. Cu toate acestea, ea s-a supus cu smerenie Legii timpului,
La „Întâmpinarea Domnului”, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte un eveniment important din viaţa pământească a lui Iisus Hristos (Luca 2:22-40), fiind una din cele mai vechi sărbători religioase creştine, care simbolizează trecerea de la Vechiul Testament (î.d.Hr) și Noul Testament (d.Hr)
În această zi este bine ca mamele să-și ducă pruncii la Biserică, spre închinare. Când pruncul face 40 de zile, mama îl duce la biserică, la fel ca Mama lui Iisus. Ea îl dăruiește ca ofrandă lui Dumnezeu și îl închină la Sfântul Altar.
Credincioșii cinstesc Icoana Maicii Domnului pentru spor și sănătate în această zi. Acest obicei mai poartă numele de „Îmblânzirea inimilor împietrite” sau „Profeția lui Simeon”.
Legende și previziuni meteorologice de „Ziua Ursului”
Legenda spune că de „Ziua Ursului” sau Stretenie, ursul va ieși din bârlog și pentru întâmpinarea Primăverii, când se fac previziuni meteorologice, referitoare la sfârșitul iernii. Se spune că în această zi, Iarna este întâmpinată de surata ei – Primăvara – pentru a-i lua locul în natură. Despre negocierea lor previzionează ursul, când iese din vizuină.
Astfel, în ziua de Șiretenie (2 februarie), ursul iese din bârlog și joacă de jur-împrejur. Dacă afară e soare și ursul își vede umbra atunci se va speria, se va întoarce în bârlog și va mai sta acolo încă șase săptămâni, pentru că atât va mai zăbovi iarna, când nu vrea să plece. Dacă în ziua de Stretenie cerul este înnorat, ursul nu-şi poate vedea umbra şi rămâne afară, prevestind slăbirea intensității frigului şi apropierea primaverii.
Dacă ursul nu-și vede umbra, în ziua de Stretenie, atunci va rămâne afară și iarna se lasă înduplecată de primăvara pregătită să-și întindă covoare de verdeață și pomii ninși de petale.
Superstiții și credințe populare
Superstițiile specifice zilei de Stretenie sunt numeroase, multe dintre ele făcând referire la vremea ce urmează și de munca din această zi.
Cine lucrează în ziua de Stretenie va cădea în boală și i se va strâmba gura.
În această zi, a Streteniei, se strâmbă pârtia, adică începe a se topi zăpada,
Se zice despre Ziua Ursului, că este o zi cu multe ceasuri rele, iar cine se naște sau cine face nuntă în această zi va avea parte numai de necazuri și nu-i va merge bine.
Ca să fie copiii sănătoși, în vechime, erau unşi cu grăsime de urs şi se credea că astfel puterea acestui animal era transferată asupra lor.
Bolnavii de „sperietoare” erau trataţi în această zi prin afumare cu păr de urs.
Ziua Ursului – sărbătoare agrară
Tot de Ziua Ursului, în funcţie de starea vremii, bătrânii făceau prognozarea timpului optim al culturilor de peste an, stabilind aun „grafic al semănăturilor de primăvară”, susțin specialiştii în Etnografie şi Foclor de la Muzeul Dunării de Jos – Călărași.
Dacă un bou, în cursul zilei de Stretenie, va bea apă din urma lui, atunci este semn că trece iarna.
Dacă bea un bou apă din streașina casei, anul va fi cu mană pentru albine și oi.
Dacă în ziua de Stretenie este cald, în cursul anului, va fi vară călduruoasă și îmbelșugată, iar dacă în această zi este frig, ger și viscol, atunci vara va fi friguroasă și neroditoare.
Un obicei străvechi, care se practică în ziua de Stretenie este „Târcolitul viilor”, un obicei al viticultorilor. Conform acestui obicei, capul familiei are datoria de a trece pe la vie în dimineața acestei zile. Gospodarul trebuie să aibă la el un fel de caltaboș și o sticlă de vin, urmând un ritual. Va ocoli via de trei ori, va pune în fiecare colț al podgoriei o bucată de caltaboș, după care va tăia o coardă de viță pe care o va unge cu funingine și va bea o gură de vin. La final, după ce toate acestea au fost îndeplinite, va rosti o formulă magică sub formă de monolog sau dialog: „Doamne, să-mi faci strugurii cât bundaretele de mari!”. Obiceiul se practică în zona de sud a României.
În Transilvania, bărbații merg să taie și să lege via. Din crenguțele de vită își împodobesc pălăriile și fac o petrecere la care dezgroapă o sticlă de vin din anii trecuți.
Maria Filipoiu
by