General ing. Dumitru Vasiliu,

proiectantul sistemului fortificat al României Mari

Col. rtr. Dr. Constantin Moșincat

 „Patria să-i fie recunoscătoare pentru munca neobosită din țară și misiunile externe. Orice s-ar fi scris într-o notă de apreciere tot nu putea evalua întreaga muncă și nici cuprinde contribuția sa la dezvoltarea științei și artei militare românești”

General Ștefan Cățoi

Despre Cazematele construite în vestul României, în Câmpul istoric „Menumorut”, peste care „au dat (ungurii) și le-au stricat”, parafrazându-l pe spătarul Nicolae Milescu și năvălirea barbară, nu s-a vorbit decât în șoaptă, și cel mai adesea, din necunoaștere, cu oarecare reproș privitor la costul foarte ridicat al acestora. Dar și din acest punct de vedere, tot nedocumentat. Originalitatea acestei lucrări consta în faptul că se situează la granița dintre un text științific, dedicat doar specialiștilor în domeniul militar și un stil accesibil, destinat publicului larg, iubitor de istorie.

Documentația atent selectată, este însoțită și completată cu explicarea terminologiei militare, bogată în date și informații, care va contura imaginea de ansamblu asupra Cazematelor istorice de pe frontiera Fortificată de Vest^[1].

Le-am localizat în Câmpul istoric Menumorut”, pentru că, precum odinioară, centru de rezistență al acestora era dat de vechiul traseu al cetăților dacice de pe frontul de Vest și Cetatea de la Biharia. Aceste simboluri au continuitate, fapt ce a inspirat și pe realizatorii acestor puternice fortificații, fapt pentru care, fiecare cazemată poartă o denumire istorică, după cum le vom prezenta.

Conceptul de Cazemată esențializează accepțiunea modernă a termenului prin conținut și structură de foc. Ca un „pumn înmănușat” întregul conținut al prezentei lucrări evidențiază concepția strategică de apărare a României Mari. Cazemata se referă, în primul rând, la dimensiunea documentară, și la comuniunea în gândire, ancorată în tradiția istorică constructivă. căci este actualizată doctrinar-strategic și racordată în simțirea experienței de război de veacuri acumulată, pentru că despre rolul lor în apărarea ființei naționale este vorba în cele mai multe dintre textele următoare.

Relația dintre cazemate și apărători a fost multiplicată în plan spiritual de „biserici – ca al doilea brâu de fortificații” și înfiripată în mentalul colectiv de conștiința națională, favorabilă apărării Țării.

Cazematele erau destinate, în concepțiile politico-strategice de acțiune militară, pe toate teatrele de operații, în același timp amenințate, ca un loc pentru protecția specialiștilor și luptătorilor dar aveau și un rol moral, descurajator. Materialele documentare prezentate, provenite din arhive militare românești și ungare, au trimiteri utile pentru accentele puse asupra unor caracteristici, sau a altora, privitor la strategia și tactica întrebuințării forțelor la dispoziție pentru îndeplinirea obiectivelor politice, raportat la concepția strategică românească de „apărarea fără gând de retragere”.

CAZEMATA,

rămâne o creație originală și o construcție solidă de Demnitate Națională care a fost abandonată politic și pe Frontul de Vest și pe cel de Est, precum „mantaua muiată de ploaie!” citește aici…General ing_Dumitru_Vasiliu

by

Referinţă Bibliografică

/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 2 iulie 2025