CRISTINA NĂLBITORU: Muzeul Țara Crișurilor, Secția de Etnografie
Din totdeauna poporul român și-a transmis din generație în generație: obiceiurile, tradițiile, datinile strămoșești, etnografia și folclorul. De asemenea, pe vremuri, ocupațiile, meșteșugul ca lucratul pământului, olăritul, păstoritul,…
Ia, sufletul cusut al femeii românce
Am ajuns la Ziua Universală a Iei cu o emoție pe care nu o pot așeza ușor în cuvinte. Nu am purtat doar un costum popular. Am purtat,…
CRISTINA NĂLBITORU: „Karatele te fac mai disciplinat, mai energic și mai încrezător” – Interviu cu elevul Andrei Tertereanu –
Karatele nu este doar despre atac și autoapărare, ci despre stăpânirea de sine. Cel mai bine știe acest lucru Andrei Tertereanu, elev în clasa a X-a, un tânăr…
JURNAL DE CĂLĂTORIE: „GREEN VEGA” LEPSA sau „FERMA CU PAPAGALI”
JURNAL DE CĂLĂTORIE: „GREEN VEGA” LEPSA sau „FERMA CU PAPAGALI” În stațiunea montană LEPȘA din Munții Vrancei, situată la cca 100 km de Adjud și 75 km…
George PETROVAI: Unii vor guvern fezabil și din umbră manevrabil…
Unii vor guvern fezabil și din umbră manevrabil… România, chiar după intrarea în Uniunea Europeană (UE) la 1 ianuarie 2007, și-a continuat stupefiantul parcurs politico-economic, care pe…
George PETROVAI: Profunda simplitate a poeziei lui Mihai Horga
Profunda simplitate a poeziei lui Mihai Horga În decursul timpului am scris mai multe recenzii despre cărțile octogenarului romașcan Mihai Horga. Astfel, în iunie 2016 am scris…
Traian Bădulescu – Comunicat de presă: Legendele muzicii disco vin la Sala Palatului pe 19 septembrie 2026: Samantha Fox, Bad Boys Blue și Eruption, împreună la București
Dragi colegi, Unul dintre cele mai reprezentative spectacole dedicate epocii de aur a muzicii disco ajunge la București. Pe 19 septembrie 2026, Sala Palatului va găzdui FOREVER DISCO…
O zi românească sub cerul Canadei
Departe de țară, uneori este de ajuns o zi de vară ca să simți că legătura cu acasă rămâne vie: într-o ie purtată cu drag, într-un steag ținut…
EUGEN DORCESCU, UN CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI DUMITRU OPRIȘOR
EUGEN DORCESCU „CATEDRALA ÎNSINGURAȚILOR”. (UN CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI DUMITRU OPRIȘOR) Redutabil jurnalist, prozator de talent, Dumitru Oprișor a cultivat, cu discreție, de-a lungul anilor, și poezia, fiind,…
O casă pierdută, o țară purtată în inimă
Despre Casa fără țară. Strada Spătarului 17, de Roxana von Kraus Am întâlnit-o pe Roxana von Kraus online, la o ediție a cenaclului Destine Literare. M-a impresionat emoția…
Vasile Dan MARCHIȘ: ÎNALT NUMITUL…
O, acest cineva investit pe o funcție înaltă, unul pus să citească mai întâi o alocuțiune, în acest sens, vreau să zic, foindu-se de parcă nu-și găsește un…
Pompilia Stoian. Muzica, ce stele…, viața, ce cer…!
Amintirea artistei interprete de muzică ușoară Pompilia Stoian: ce carte de poeme tandre…! „Prieten drag”, ce cântec duios…! Destin, har, odisee, străduință, răbdare, așteptare, chemare, alergare și odihnă,…
CRISTINA NĂLBITORU:Târgul Ceramicii Populare Românești „Cocoșul de Hurez”
Arta” olăritului datează de câteva mii de ani, chiar din epoca neoliticului, demonstrată de descoperirile arheologice din diverse zone ale planetei. La noi, descoperirile arheologice reprezintă diferite „Culturi”…
EȘTI DE TOATĂ POMINA DACĂ AI IEȘIT FĂRĂ O CARTE LA MÂNĂ, CA CIOBANUL DIN STÂNĂ….
EȘTI DE TOATĂ POMINA DACĂ AI IEȘIT FĂRĂ O CARTE LA MÂNĂ, CA CIOBANUL DIN STÂNĂ…. Să ne mai întrebăm stimați prieteni că de ce la majoritatea…
EDITORIALUL ZILEI: Unii scriitori au ajuns consacrați prin ce și cum scriu, sau prin poziții de altă natură.
EDITORIALUL ZILEI Unii scriitori au ajuns consacrați prin ce și cum scriu, sau prin poziții de altă natură. Câți scriitori au participat la o anumită…
Monarhia și regalitatea românească – dreptul de a avea drepturi
Ne apropiem de patru decenii de la ceea ce se reliefează azi tot mai justificat a fi o metamorfoză inversă, ilegitimă statal, prin care comunismul cărăbuș se modifică…
CRISTINA NĂLBITORU: „Muzica face parte din viața mea” – Interviu cu eleva Sofia Popescu-
Cristina Nălbitoru: Dragă Sofia, ești brezoiancă și o elevă a liceului din Brezoi care poartă numele unei personalități marcante a acestui orășel de munte, de pe Valea Lotrului,…
CRISTINA NĂLBITORU: 500 de ani de la atestarea documentară a localității Drăgănești-Olt
Numele localității Drăgănești a fost menționat pentru prima dată într-un hrisov de către „domnitorul Radu de la Afumați, la curtea domnească de la Târgoviște, la 1 iunie 1526”!…
Gheorghe A Stroia: UN COPIL
UN COPIL Tuturor copiilor lumii Un copil e o lumină, Lumii binecuvântare, Suflet dalb, fără popas, Zilei crude, alinare. Un copil este o navă, Ce plutește neîncetat Peste…
STELIAN IONESCU: Oraşul cu două inimi
De mult timp îmi doream să vizitez Orașul Unirii, dar abia în 2026 visul meu s-a materializat. Focşaniul mai este numit şi „Orașul de pe Milcov”, râul…
George PETROVAI: Pandemiada (13) (Tragicomedia globalismului)
Pandemiada (13) (Tragicomedia globalismului) Epilog Acuma când am încheiat al omului parcurs istoric (diagonala sa în timp, trasată de Atotputernic), realizez că trebuia să-mbogățesc romanul său, care simplist-evolutiv…
George PETROVAI: Pandemiada (12) (Tragicomedia globalismului)
Pandemiada (12) (Tragicomedia globalismului) Partea a III-a: Globalistul și prăpădul făcut de el (cont.) Că omul este în declin și-așijderi tot ce-a făptuit – cultura, însă mai ales…
Ioan Miclău Gepianu: CER FRUMOS LUMINA ȘI-O REVARSĂ
Ioan Miclău Gepianu: CER FRUMOS LUMINA ȘI-O REVARSĂ Drept Motto: ”Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu MULȚUMESC ȚIE pentru lumina minții mele și a Căii vieții…
George PETROVAI: Pandemiada (11) (Tragicomedia globalismului)
Pandemiada (11) (Tragicomedia globalismului) Partea a III-a: Globalistul și prăpădul făcut de el (cont.) În toat-această vânzoleală, de globaliști întreținută, (fără credință și cultură în poporimea disolută, …
George PETROVAI: Pandemiada (10) (Tragicomedia globalismului)
Pandemiada (10) (Tragicomedia globalismului) Partea a III-a: Globalistul și prăpădul făcut de el (cont.) Dar cine naiba-s globaliștii și ce anume urmăresc, acuma când este vizibil că pe…
UN PUNCT DE VEDERE… Despre relativitatea adevărului
Încă de la apariţia sa pe Pământ, omul a încercat să ascundă adevărul faţă de însuşi Creatorul său, dând vina, pentru fapta sa, pe altcineva, pe Eva, căci…
George PETROVAI: Pandemiada (9) (Tragicomedia globalismului)
Pandemiada (9) (Tragicomedia globalismului) Partea a III-a: Globalistul și prăpădul făcut de el A doua parte-am dedicat-o – cu bune și cu rele deopotrivă – parcursului uman în…
George PETROVAI: Politica de proști făcută e păguboasă și hirsută (II)
Politica de proști făcută e păguboasă și hirsută (II) 2.Venalitatea și ipocrizia politicilor actuale Inițial mă gândeam să dedic politicilor medievale și moderne un capitol distinct….
George PETROVAI: Pandemiada (8) (Tragicomedia globalismului)
Pandemiada (8) (Tragicomedia globalismului) Partea a II-a: Omul istoric și păcatele lui (cont.) În precedentul paragraf, înspre final am arătat că dragostea de ce-i al tău – pământ,…
George PETROVAI: Politica de proști făcută e păguboasă și hirsută (I)
Politica de proști făcută e păguboasă și hirsută (I) 1.Concepții politice avansate în Antichitate Fiind politica o activitate eminamente umană, Aristotel a fost primul gânditor care…
Irina Rimes, copila cu har care a ridicat Toronto în picioare
Irina Rimes pare plămădită din gingășie și flăcări. Luminoasă, autentică, emanând un aer al adolescenței, când începe să cânte, înțelegi că în ea arde o forță pe care…
Despre pierderea de timp
Nu cred că există în lumea asta cineva care să nu fi exclamat una din variantele: N-am timp! Am pierdut timpul! Mi-am irosit timpul! Ce repede a trecut…
George PETROVAI: Pandemiada (7) (Tragicomedia globalismului)
Pandemiada (7) (Tragicomedia globalismului) Partea a II-a: Omul istoric și păcatele lui (cont.) Rămâne-acuma să vedem prin ce-i Genesa diferită de alte creaționisme din crezuri și gândirea iscusită,…
George PETROVAI: Pandemiada (6) (Tragicomedia globalismului)
Pandemiada (6) (Tragicomedia globalismului) Partea a II-a: Omul istoric și păcatele lui (cont.) Istoria ne-nștiințează c-au fost și alți cârmuitori (nu numai papii și ai lor), ce se…
gheorghe a stroia: nu am fost eu…
nu am fost eu… mie, celui prins între două milenii nu am fost eu, nici nu mai pot să fiu, nu sunt nici liniște, nu sunt nici focul…
Elena Buică, Buni, lumină călăuzitoare în cultura românească din Canada
De ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena, gândul meu se îndreaptă cu emoție și recunoștință către doamna Elena Buică, scriitoarea pe care mulți o cunosc din cărțile sale,…
ÎN STELE, POETUL MAI CÂNTĂ
În nopți senine, pe raza lunii Coboară poetul pe-al codrului drum Privirea-i se plimbă pe urma luminii Lăsată de stele cu iz de parfum. Pana-i se-opreste pe bobul…
George PETROVAI: Pandemiada (5) (Tragicomedia globalismului)
Pandemiada (5) (Tragicomedia globalismului) Partea a II-a: Omul istoric și păcatele lui (cont.) Mă-ntorc acum l-ale noastre (omul de treabă și venal), după această paranteză despre limbaj în…
TROFEUL SECȚIUNII I – CREAȚIE ARTISTICĂ a Concursului Național de Creație „Copilărie – Aripi spre bucurie” – Ediția I, Adjud – 2026: MOROȘANU MARIA (București)
Revista Armonii Culturale – redactor-șef Gheorghe A. Stroia, membru UZPR Editura Armonii Culturale – Director George-Nicolae Stroia Partener educațional: Școala Gimnazială „Mihail Armencea”, Director prof. ed. timp. Năstac…
George PETROVAI: Pandemiada (4) (Tragicomedia globalismului)
Pandemiada (4) (Tragicomedia globalismului) Partea a II-a: Omul istoric și păcatele lui În prima parte-am…
George PETROVAI: Pandemiada (3) (Tragicomedia globalismului)
Pandemiada (3) (Tragicomedia globalismului) Partea I: Apare omul (cont.) După ce cadrul ființării a fost cu grijă pregătit de-Acel pe care chiar păgânii Supremul Spirit l-au numit, …
FILOSOFIA EXISTENȚEI OBSCURE ÎN VOITĂ PANĂ DE RIMĂ
Plouă…a toamnă. Nici măcar nu simți că-i trecut de mijlocul primăverii. Sub umbrelă, îmi port pașii pe strada Buna Vestire și-mi aduc aminte de filmul „Cântând în ploaie”,…
Aurelian Popa Stavri: “Muze și muzee. Pasteluri de primăvară. Recital de muzică și poezie la Biblioteca Metropolitană București”
“Muze și muzee. Pasteluri de primăvară. Recital de muzică și poezie la Biblioteca Metropolitană București” Luni 4 mai 2026, la Sediul Central al Bibliotecii Metropolitane București, în organizarea…
„JAPONIA DEPARTE-APROAPE DE BACĂU” – 1 iunie 2026, ora 10:30, la Universitatea „George Bacovia” din Bacău.
Bună ziua, Vă invităm cu drag la evenimentul „JAPONIA DEPARTE-APROAPE DE BACĂU”, o întâlnire dedicată frumuseții culturii japoneze. Expoziția foto-haiku, prezentarea de costume japoneze, dansurile, demonstrațiile sportive sau…
ION NĂLBITORU: Festivalul „Ziua Porților Deschise la Domeniul Otetelișanu”, conacul unde s-a născut Petrache Poenaru
Conacul Otetelișanu se află în Benești, Vâlcea, și aparține de orașul Bălcești. Pe 10 mai 2026 am avut onoarea să particip la Festivalul „Ziua Porților Deschise la Domeniul…
George PETROVAI: Pandemiada (2) (Tragicomedia globalismului)
Pandemiada (2) (Tragicomedia globalismului) Partea I: Apare omul Privind în jur cu ochiul liber sau cu unelte adecvate (luneta ori fudulul telescop), nu poți să nu te minunezi…
Benone Sinulescu. Mituri ori adâncă uitare, în urma unora și-a altora
Ce torent de mituri în urma idioților…, ce adâncă uitare în urma geniilor…! Într-o zi, pe 24 mai 1937, ca și cum mai mult de o viitoare jumătate…
George PETROVAI: Pandemiada (Tragicomedia globalismului)
Pandemiada (Tragicomedia globalismului) Invocație Acuma când umanitatea este silită de sforari – prin presă, forță și șantaj – să schimbe ce-i de neschimbat în rostul ei îndivinat…
Vasilica Grigoraș: SCRIITORI – ZIARIȘTI, ZIARIȘTI – SCRIITORI
În anul 2025, la Editura Napoca Star din Cluj-Napoca a apărut volumul „ZIARIȘTII care au transformat clipa în veșnicia artei”, al distinsului scriitor și jurnalist Al. Florin Țene,…
Numai om să nu fii (fragment dintr-o carte ce va apărea în curând – de Aurel V. Zgheran)
Cuvintele cărții acesteia nu sunt de fapt cuvinte, sunt dureri. Ele au început a se face simțite de către mine în sufletul meu, în inima mea, în picioarele…
Linkuri Utile
Armonii Explicate
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..
Citeste mai departe...
© Copyright 2015. Revista Armonii CulturaleAdjud, Romania Toate drepturile rezervate!