Fratele meu din …oglindă sau perpetuum mobile între virtuți și vicii, la nivelul individului, la nivelul societății

,,Ecuația comportamentală  este  B=fI (En, O, C, Em, M, S) unde fl înseamnă în funcție de Interacțiunile (I) următoarelor luate ca un întreg:

En  = environment ex. situaţia financiară, situaţia rezidenţială, legăturile de transport, condiţiile de comunicare, şi timpul aflat la dispoziţie;

O = organism ex. abilitatea generală de a gestiona tensiunea fizică, nutriţie, vârsta (diferenţe), probleme de sănătate, dizabilităţi, boli, afecţiuni şi răniri, inclusiv cele care nu s-au vindecat adecvat, adicţia de droguri sau alte substanţe, şi anormalităţi (anatomice, fiziologice, ale sistemului hormonal sau nervos, ale simţurilor, de circulaţie, ale scheletului,musculare, ale pielii);

variabile cognitive (C) În general, abilitatea de a performa şi manifestări ale percepţiei, învăţării şi gândirii; ex. structura inteligenţei, concentrarea, memoria, creativitatea, talentul artistic, stilul de muncă, conştiinciozitatea, tehnicile culturale: scriere, citire, aritmetică de bază, cunoştinţele de: limbi, calcul, dactilografie, stenografie, şi îndemânările speciale;

variabile emoționale (Em) ex. stabilitatea emoţională, capacitatea de a gestiona tensiunea emoţională, comportamentul în condiţii de frustrare, modul de gestionare a emoţiilor, atașamente afective și sentimentele de durată precum dragostea, vinovăţia, teama, inferioritatea;

variabile motivaționale (M) ex. motivele, cum ar fi motivele legate de reuşită/putere, interesele, valorile, scopurile, credinţele, expectaţiile, comportamentul de luare a deciziei, activismul şi extraversia;

variabile sociale (S) ex. inteligenţa sau competenţa socială, atitudinile, expectaţiile, prejudecăţile,stereotipurile, normele, îndatoririle, angajamentele şi influenţa persoanelor semnificative apropiate;

interacțiunile lor” .

Sursa: Raportul Psihologic: Redactare și Evaluare. Autori: Karl Westhoff, Marie-Luise Kluck.

De aici pornind, putem presupune și experimenta posibile rezultate ajutătoare punând în raporturi matematice numărul virtuților și cel al viciilor. A:B= C, unde A, deîmpărțit este numărul virtuților, B, împărțitorul sau divizorul este numărul viciilor, iar C este cât-ul. Se mai poate scrie C= A .(ori) 1/(supra)B = A/(supra)B.

Putem căuta exemple cinci virtuți principale, evidente, împărțite la cinci vicii principale, funcționale la nivelul individului, examinat psihologic, în prealabil sau la nivelul comunității cercetate sociologic în prealabil. Unde 5:5=1. Propunerea mea este de a traduce acest raport ca prezență a stării de supraviețuire incertitudinală. Raportul de 6:5= 1,2 l-am putea traduce în situație puțin peste starea de supraviețuire incertitudinală (nesigură). Tot așa crescând deîmpărțitul, 7:5=1,4 tradus posibil prin încercare de ieșire din starea de supraviețuire. 10:5= 2, stare de firav echilibru social, sau de certitudine la nivel scăzut a supraviețuirii, deci cu un mic grad de siguranță. 10:3=3,33 de unde prin asociere logică, spre pozitiv, (prin faptul că predomină numărul virtuților), am putea traduce atingerea unui relativ stabil echilibru social. 15:5=3 caz în care descreștem din starea de dinainte și traducem prin cuvintele tendință spre echilibru psihic, la nivelul individului, iar la nivelul colectivității, tendință spre echilibru de conștiință în legătură cu scopurile, obiectivele și idealurile de viață îmbrățișate de cei mai mulți exponenți ai societății respective. 17:5=3,4 prin acest cât obținut se poate spune, păstrând logica propusă, că am avea un echilibru relativ constant productiv la nivelul individului sau la nivelul societății. 18:6=3 ar reprezenta o situație asemănătoare cu raportul 15:5=3, dar aici avem evidența a trei virtuți în plus și a trei vicii în plus, rezultate din posibilul studiu psihologic la nivelul individului și la un posibil studiu sau examen sociologic la nivelul  colectivității umane. Nu îl traducem prin mers spre echilibru psihic sau/și social ci prin tendința spre armonie sau sănătate psihică și socială, dar grevată sau îngreunată de vicii care trenează, pun în pericol major tendința spre armonie și sănătate comportamentală luate per total. Raportul matematic indică de câte ori împărțitorul se cuprinde în deîmpărțit. De exemplu 22:5=4,4, deci avem un număr de virtuți de aproximativ patru ori și jumătate față de numărul viciilor repetate, constant existente la nivelul individului sau la nivelul colectivității. Rezultă, păstrând logica propusă, prezența unui echilibru psihic consolidat la nivelul individului, și de asemenea la nivelul societății, dar cu o prezență amenințătoare din partea unui grup destul de însemnat, din sfera negativităților, a viciilor, mai puțin de un sfert din numărul virtuților. Luând în considerare că omul este inocent la naștere și în perioada copilăriei, dar mediul, tipul de educație și formare precum și afectarea unor funcții fizice, mentale și afective, îl pot conduce, la o vârstă mai înaintată, a maturității, către viciu.  Trecerea e progresivă de la greșeală, care prin repetare se transformă în pierderi constante, în insucces în anumite domenii ale psihicului, comportamentului, gândirii și exprimării sale verbale, apoi acestea evoluează spre conturarea unui sau a mai multor păcate, greșeli mai grave care îi încarcă negativ karma, energiile sale luate ca întreg, pentru ca în final, prin persistența păcatului sau a păcatelor, acestea să se transforme în adevărate vicii de gândire, exprimare verbală, comportament nu doar negativ ci distructiv îndreptate de individ împotriva lui însuși ca și împotriva celorlalți! Conform cercetărilor și încercărilor de raționalizare și simplificare, individul ca și societatea, pot fi sumativ, restrictiv și sintetic rezumate, caracterizate prin câteva puncte forte sau calități, și prin câteva aspecte slabe sau negative Ne dăm seama că orice încercare de a pune în relație virtuțile principale cu viciile constant evidențiate, ne poate ajuta în a ajunge la concluzii pertinente, apropiate de adevăr. Dar adevărurile în psihologia individului ca și în psihologia socială sunt mereu schimbătoare, cu un grad mare de inconstanță și de schimbare de direcție și culoare (combinație). Ca urmare, orice concluzie (judecată) poate fi aproape nulă în ideea că omul a fost proiectat cu atâtea calități tocmai pentru a răzbi prin tot atâtea de multe greutăți câte i le poate pune viața, debarasându-se de greșeli, învățând din insuccese, eliderându-se de păcate și ținând sub control viciile datorate slăbiciunilor proprii, inerente. Proces continuu. Experiențele pozitive îl ajută enorm ca și susținerea afectivă din partea apropiaților. Suntem astfel încurajați de a pune în ecuație mult mai multe variabile, dacă nu măcar cele principale, din ecuația comportamentală prezentată la început:  B= fl ((En, O, C, Em, M, S), adică comportamentul relativ constant, repetitiv al omului / și am adăuga noi, comportamentul general constant pe o anumită perioadă de timp al unei societăți, este în funcție de interacțiunea variabilelor de mediu, stare a organismului (individual sau social) activitate cognitivă și emoțională, variabilele motivaționale și sociale, acestea din urmă incluzând adaptabilitatea și influența persoanelor apropiate, iar în ultimele decenii, influența din ce în ce mai crescută a mijloacelor electronice media. Cu atât mai mult se complică cercetarea fenomenului psihologic la nivelul individului sau al psihologiei sociale, la nivelul comunităților și intersectării mentalităților diferite după situarea geografică administrativă, statală sau a mentalităților trecutului intersectate cu cele ale prezentului. De pildă, este evident că individul sau societatea se distrug în condițiile în care viciile domină sau predomină asupra numărului virtuților! 3:4=0,75. Ajungem la valori de zero cu virgulă, care ar însemna pericol asupra vieții individului sau a vieții societății, marasm, antagonisme, sfâșieri lăuntrice și confruntări sociale violente. Cum niciodată un copil nu va putea egala ajutorul părintelui întorcându-i părintelui ajutorul cu aceeași încărcătură energetică, ci doar perpetuându-l după forțele lui și exemplul primit, copiilor lui, tot așa nu ne putem baza pe virtuțile viitorului, ci pe virtuțile moștenite, prezente, care ne-au întărit, ne-au ocrotit, ne-au dat o identitate și ne-au oferit viață, devenind în organismul nostru o a doua forță de reprezentare identitară individuală și socială în folosul urmașilor noștri. Acele virtuți sunt rezerva noastră în a rezista tentațiilor dezumanizării și a înainta în sensul continuei perfecționări emoționale, de caracter și de spiritualitate, de înțelepciune, rațiune și inteligență. Revenim la fenomenul interacțiunii virtuților cu viciile, pentru că pur și simplu ele concurează și coexistă, în măsuri variabile, în viața individului și în viața societății. Ele își schimbă rolurile, viciile se transformă în așa zise virtuți la un moment dat, vezi sacrificiile de vieți omenești pe care și le-au asumat eroii trecutului, iar virtuțile se pot transforma, prin exagerarea lor, în adevărate vicii, vezi creșterea nemăsurată a orgoliului după ce au fost aleși unii împărați și regi pentru calitățile lor, ulterior aceștia devenind cruzi, lipsiți de omenie și spirit al dreptății. Am crede că viciile și virtuțile s-ar putea fiecare dintre ele plasa pe o anumită scară valorică a negativității, respectiv a pozitivității. Se pare că nu este așa. Un viciu cât de mic, cum este tendința spre alcoolism, poate pune în primejdie viața personală ca și a celorlalți oameni, cum și o virtute dusă la extrem, exagerată, neînsoțită de echilibrul de conștiință și de armonia rațiunii, poate crea pagube individului și societății. Personificate în basmele populare, viciile și virtuțile sunt ethosuri, entități vii care transcend veacurile și se manifestă la scară universală, ele fiind fațetele, aspectele contradictorii și problematice ale aceleași realități competiționale în lupta pentru supraviețuire. În arta regală, învățăm să transformăm lipsurile, greșelile noastre constante, păcatele din neștiință sau din neatenție, în motive de autocontrol sever, de automotivare spre folosul în egală măsură al nostru și al colectivității. Depășind subiectivismul sufletului și al gândirii individualiste, egoiste, egotice, descoperim satisfacții și îndreptățiri prin dăruirea către celălalt a ce avem mai bun, mai frumos, mai drept, mai luminos. Descoperim astfel rolul eticii, al moralei sociale și mai puțin al moralei individualiste, ca o constantă în obținerea succesului. După semințele bune sau rele pe care le cultivăm și îngrijim, primim fiecare roadele efortului nostru la nivel individual cât și la nivelul micro și macro social. Acolo unde observăm o anumită constantă repetitivă negativă în comportamentul nostru și în rezultatele muncii noastre, trebuie să tratăm cu atenție viciile de procedură și lipsurile, greșelile de comportament aducând în pozitiv stările și situațiile negative. Pentru aceasta se cere reflecție, meditație, proiectarea remedială pas cu pas, conștientizare, colaborare în familie și în grupul de la serviciu. Fără evaluarea zilnică, săptămânală, lunară, trimestrială și anuală, ne putem trezi că batem pasul pe loc și ne învârtim în același cerc, uneori devenit vicios pentru propria persoană și pentru o întreagă societate. Sfatul este ca fiecare să pună pe o coloană virtuțile de care crede sau de care este sigur că dispune, iar pe o a doua coloană, în paralel, dacă nu viciile sau păcatele, măcar limitele, greutățile, lipsurile pe care le întâmpină constant în viață. La ,,lipsuri” găsim antonimele și căutăm să le atingem. Prin comparația celor două coloane, găsim unele răspunsuri, căi de soluționare și calități pe care ne putem baza ca individ și ca societate în a depăși numeroase provocări. Căci societatea prosperă când indivizii în marea lor majoritate prosperă mizând pe virtuțile care domină la mare diferență numărul și greutatea viciilor. Prin vizualizarea stării contrare a unui viciu aflăm numele câte unei virtuți sau a alteia, apropiate.

Când mi-am întâlnit fratele în oglinda fiecărei dimineți, am realizat cât de puțin timp avem la dispoziție pentru îndreptare. Am pornit în această călătorie fiind și mai conștient de viciile care mă pasc din umbră, dar și de avantajele grandioase ale cultivării virtuților.

12 decembrie 2024,    Aurelian Popa-Stavri

p.s. -,,Întru el era viață și viața era (a devenit) lumina oamenilor” – Evanghelia după Ap. Ioan.

-Dacă ajungem la un cât / rezultat al împărțirii între virtuți și vicii de peste 6, 7, este posibil ca să discutăm de la egal la egal, d. p. d. v. al gradului de civilizație (comportamentală) cu membrii de frunte ai comunității europene, exponenți ai unor state ca Suedia, Danemarca, Elveția, Germania, Franța, Anglia, Italia, etc

-Articolul jurnalistic este o propunere spre reflecție, o încercare de ieșire din discursul teoretic spre studiul matematic incipient al realității comportamentale la nivelul unui individ, cu extrapolare la nivelul conștiinței și comportamentului general care caracterizează, într-o anumită perioadă istorică, o populație aparținătoare unei unități administrative naționale, statale.

– Schița prezentă este un posibil punct de pornire, desigur, perfectibil, a cercetării domeniului psihologiei și eticii vis a vis de studiul virtuților și al viciilor. Conștientizarea acestora ne ajută în continua perfecționare și în efortul de desăvârșire omenească, individuală, familială, profesională, socială.

-Întreaga încercare de demonstrație se poate subsuma ideii că progresul cetățeanului și al societății depinde de gradul de educație, formare, instruire și implicare în atingerea unor standarde de civilizație, oglindite într-o bogată, diversă și frumoasă, armonioasă viață sufletească a individului și într-o luminoasă conștiință socială a colectivelor de oameni.

În completare adaug: în spatele afirmațiilor oamenilor și a persoanelor publice, mai ales, în subtextul aserțiunilor lor, fiecare cetățean interesat de binele comun trebuie să descopere prin studiu, prin apel la propria cultură generală, prin informare corectă și insistentă, motivele care stau la baza celor afirmate precum și ce ținte, ce scopuri urmăresc acele persoane. Corecta înțelegere depinde de numeroși factori printre care buna credință a ,,surselor” care propagă informațiile, deontologia actului comunicării profesionale, oratoria și retorica dedicate valorilor universale și respectării drepurilor universale ale omului și ale statallității, ale constituției, legilor organice, claritatea formulărilor verbale, stabilitatea credințelor și afirmațiilor care trebuie să se bazeze pe argumente la vedere și cu dovezi oricând posibil a fi puse la dispoziția publicului interesat. Nu mai puțin înțelegerea depinde de starea afectivă, general comportamentală a publicului căruia îi sunt adresate informațiile, opiniile, sugestiile, ideile. Rezultă necesitatea ca publicul să cunoască itemii unei minime evaluări a discursului public, inclusiv aspecte referitoare la posibilele procedee de manipulare a opiniei publice. Pe de altă parte, persoanele publice, mai ales politicienii, managerii, reprezentanții instituțiilor ca și jurnaliștii să aibă în vedere  regulile unui discurs civilizat, decent, constructiv, cu referiri concrete la domeniul sau tema în discuție, desigur cu întrebuințarea unor termeni accesibili publicului larg. Etica, valorile morale trebuie să se afle la originea oricărei inițiative individuale sau colective, publice. ,,Cunoașterea mare, știința, ajung la cele mai bune rezultate prin cultivarea virtuților”: ,,Scientia maxime cum virtute”.

Planșa: ,,Cultura națională și timpul universal cronologic de la Sf. Dionisie Exiguul la Mihai Eminescu și în contemporaneitate”.

Autor: George Rotaru, istoric, designer, innovator și inventator, fondator al S. C. Rotarexim S. A.,  președinte al Asociației de Vexilologie ,,Tricolorul”, publicist, autor și coautor de cărți, președinte al Asociației de Cronologie Scientică și Astronomie, co-vicepreședinte al Asociației Româno-Japoneză de educație și știință

by

Referinţă Bibliografică

Aurelian Popa STAVRI: Fratele meu din… oglindă sau perpetuum mobile între virtuți și vicii, la nivelul individului, la nivelul societății/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 24 decembrie 2024