LILIANA GHEORGHE-LUCA
POEZIA DE PROFUNZIME, SOLEMNĂ ȘI VIZIONARĂ
Volumul „Castelul de pe Ibru”, publicat recent la Editura Waldpress, Timișoara, 2025, se înscrie în mod firesc în linia unei opere de mare prestigiu, confirmând încă o dată vocația distinsului poet Eugen Dorcescu pentru poezia de profunzime, solemnă și vizionară. Scris sub forma unui poem epic, textul transfigurează realitatea în legendă și memorie, dând viață unui univers în care experiența personală se ridică la rang de mit.
Castelul, acest spațiu central și simbolic, devine o cetate a spiritului și a străvechilor amintiri, un loc unde se întâlnesc prietenia, iubirea, reflecția asupra vieții și a morții. În jurul său se mișcă figuri memorabile, precum Don Arcan, Nuni, dar mai ales motanul Miciu, ridicat de maestrul Dorcescu la demnitatea unui prinț cavaleresc, simbol al purității, fidelității și bucuriei. Între ludic și grav, poemul evocă, cu o rară măiestrie, marile teme ale umanului: timpul, iubirea, moartea, prietenia, dar și nostalgia edenică a copilăriei.
Versul maestrului păstrează o măsură clasică și melodioasă, unde basmul și atmosfera medievală se împletesc cu reflecția filosofică. Epilogul dă întregii construcții o deschidere universală, castelul nemaifiind doar un topos imaginar, ci o metaforă a eului abisal și a destinului, luminată de enigmaticul „soare negru”, simbol al condiției existențiale.
„Castelul de pe Ibru” este o lucrare de superior rafinament estetic și de o impresionantă profunzime spirituală, o operă în care epicul și liricul se armonizează într-o frescă memorabilă. Prin această carte, maestrul Eugen Dorcescu își reconfirmă locul de frunte în literatura română contemporană și ne oferă o creație de o frumusețe rară, unde realul și fabulosul se unesc sub semnul artei supreme.
3 octombrie 2025.
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..