Din ARHIVA JURNALULUI BUCURESTIULUI – Febr. 2017
Considerente politice din vestul Europei
Algoritmul° de genul „ divide et impera“ în decretele
noului Președinte american – D.J.Trump
Trăim cu toții cu senzația parcă ne-am afla la începutul unor reașezări a pieselor de pe „tabla de șah” a lumii. Pe scena politica de curând nou echipată și remaniată a SUA se precipită primele mișcări, decrete, de fapt ordonanțe și care nu numai ca nu sunt deloc de ignorat, ci din contra au provocat deja reacții virulente cam pe toată planeta, dând senzația mai curând a unor efecte quasi-post-seismice intercontinentale și de care nu a fost scutită bineînțeles nici bătrâna noastră Europa.
Ceeace la prima vedere se încadra în ramele Populismului pur, ca fiind niște promisiuni delicios condimentate și asortate pe gustul diverselor tipuri de alegători, în special al celor aparținând claselor sociale grav afectate de crizele economice ale ultimilor ani, respectiv forța și capacitatea de muncă care și-a pierdut existența și puterea prin dispariția de pe harta țării a unor industrii și activități aferente, încep să prindă contur prin semnarea primelor decrete, mai precis ordonanțe prezidențiale.
Un record senzațional, demn de consemnat: 15 ordonanțe în numai 12 zile! De remarcat însă este că acestea, prin definirea lor ca „executive orders” au devenit imediat executorii și obligatorii pentru autoritățile americane, deși asemenea ordonanțe nu sunt prevăzute nicăieri în Constituția SUA.
Luând sub lupa profesională și analizând conținutul acestor prime ordonanțe semnate și lansate, se pot trage câteva concluzii privind atât căile, cât și modalitățile adoptate de către Președinte în scopul realizării promisiunilor făcute în campania sa electorală. Se remarcă o strategie de mare rafinament, dar cu un conținut mai mult, sau mai puțin perfid și care era specifică încă din Antichitate marilor Imperatori, fiind clădită pe principiul „ Divide et Impera!”. Asemenea strategii au fost practicate și mai târziu, de-a lungul istoriei omenirii, de mulți regi absolutiști, sau chiar de temuții dictatori.
Concret, este de remarcat cum actualul Președinte, om de afaceri și antreprenor multimilionar, pornește în noua sa postură declașând imediat o campanie agresivă și chiar destructivă față de ceeace fusese „bătut în cuie” anterior mandatului său, luând în calcul un algoritm de genul „divide et impera”, pe deoparte în contracararea și sfidarea unor înțelegeri guvernamentale convenite anterior în spiritul unor interese comune cu grupuri de țări, iar pe de altă parte în descompunerea problemelor naționale grele în elemente și proiecte mai mici, pentru o rezolvare aparent mai ușoară și rapidă.
Câteva exemple mai convingătoare:
– stoparea imediată a tratatului comercial transpacific TPP convenit anterior cu un grup de țări asiatice, ca și a tratatului transatlantic TTIP negociat cu țările UE și în curs de ratificare. Aceste ordonanțe au fost emise pur și simplu pe baza considerentelor Președintelui cum că tratatele respective ar fi afaceri proaste pentru SUA, nefiind în intersul acesteia și conducând la slăbirea economiei americane.
– aplicarea unilaterală de majorări drastice a taxelor de import în special la mărfurile mexicane, dar și la importurile de autoturisme provenind de la producătorii și exportatorii din afara SUA.
Ca urmare, prin impunerea unor astfel de penalități concernelor și firmelor exportatoare pe piața americană se anticipează forțarea aceastora să reinvestească în noi capacități de producție, dar numai pe teritoriul SUA, având ca rezultantă scontată, dar oricum nu imediată, revigorarea fabricației locale și crearea de noi locuri de muncă, respectiv scăderea ratei șomajului.
…și încă alte câteva ordonanțe care au declanșat și ele valuri de neliniște, de indignare și de repugnare, nu numai pe plan american, ci și pe plan internațional.
În mod obiectiv nu ar fi nimic de criticat în acțiunea de reactivare pe plan național a capacităților de producție, cândva închise prin transferarea în străinătate a producției bunurilor respective, iar aceasta numai din simplul motiv, respectiv al utilizării de forță de muncă ieftină și de capacități de producție din afara țării. Se știe din nenumărate exemple cum Globalizarea a însemnat în principal un scenariu relativ recent practicat pe plan economic mondial, de fapt o dublură mascată a neo-colonialismului eradicat cândva după cel de al 2-lea război mondial. Fărâmiturile primite pentru munca ieftină prestată de către țările slab dezvoltate de la concernele plasatoare de comenzi nu au îmbogățit nici țările respective, nici forța de muncă ieftină, ci tot marile concerne care, fără a fi obligate să suporte taxe vamale de import, au reintrodus produsele astfel finite pe piața „marelui capital”. Prin comercializarea acestor mărfuri la prețuri nejustificat de ridicate față de prețul lor de producție foarte scăzut, au fost realizate profituri uriașe și care au condus la accentuarea permanentă pe plan mondial a prăpastiei dintre sărăcie și bogăție.
Deci, gândind ca orice om de afaceri, Președintele știe exact că orice măsură pe plan macro-economic va avea rezultate, sau efecte scontate abia după circa 2-2,5 ani de la punerea ei în aplicabilitate. Pe de altă parte Domnia-sa știe că șansele SUA la masa de tratative vis a vis de un grup masiv de 12 țări, ca în cazul tratatului PPT, sau cu unul de 28 de țări din UE, ca în cazul tratatului TTIP, ar fi substanțial diminuate, ceeace ar prelungi la nesfârșit realizarea promisiunilor electorale, conducând iminent la un eșec al celor 4 ani de mandat prezidențial.
Ca atare, principiul „ divide et impera“ impus de Președinte ca strategie dominantă în esența ordonanțelor sale demonstrează ca țintă clară de atins, pe deoparte mărirea șanselor SUA la discuțiile viitoare, separat cu câte doar o țară și nu cu mai multe și puternic grupate, iar pe de altă parte fărâmițarea marilor obiective pe plan național în proiecte mai mici de rezolvat, ceeace ar conduce la facilitatea realizării acestora și implicit la o scurtare a termenelor de rezolvare.
Totuși din ceeace constatăm în zilele acestea rezultă că noul Președinte în lansarea acestor ordonanțe nu ar fi luat în calcul multe prevederi de primă importanță existente în legislația SUA, începând cu propria Constituție, ca și în multe alte convenții, înțelegeri și tratate guvernamentale, până la Carta Națiunilor Unite.
Dar pe de altă parte se știe, iar din reacțiile avute până acum se și întrevede că toate aceste omisiuni voite, sau nevoite nu vor putea rămâne fără un răspuns ferm și care va veni curând și cu siguranță din partea Senatului SUA, a Camerei reprezentanților, a Curții Supreme, ca și a instituțiilor de stat și de drept americane, precum și a opiniei publice americane și internaționale.
° Algoritmul ca noțiune fundamentală a Informaticii reprezintă metode și proceduri de calcul care se implementează prin programarea unui calculator în scopul rezolvării unor probleme, sau categorii de probleme. Prin multiplele clasificări ale algoritmilor, algoritmul de gen „Divide et Impera” se bazează pe principiul descompunerii problemei în două sau mai multe subprobleme mai ușoare care se rezolvă, iar soluția pentru problema inițială se obține combinând soluțiile subproblemelor.
D.E.Munteanu – Corespondent Germania
06.02.2017
https://jurnalulbucurestiului.ro/redactia/
20. Januar ·
Comitetul Director: Pompiliu Comşa (Director – informații interne) și Thomas Csinta (Director – informații externe).
Redactor Şef: Thomas Csinta (Franța), proprietar al ziarului;
Redactor Şef Adjunct: Pompiliu Comşa (Director Ziarul Realitatea, știri-informații interne); Redactor Şef Adjunct Suplimentul Cultural: Nicolae Iliescu (scriitor); Redactor Şef Adjunct: Mihai Rissdörfer, Ioan Iacob.
Senior Editor: Claudiu Victor Gheorghiu (artist vizual), Emil Stanciu, Geo Scripcariu, Grid Modorcea, Mihai Marin;
Redactori: Ana-Maria Cristofir, Carolina Mancos, Dana Nedelcu, Ioana-Marinela Florea, Lenuş Lungu, Lidia Melinte, Monica Vasilescu, Oana Fota, Tamara Curea.
Corespondenti externi permanenți:
America de Nord: Romulus-Dan Pârvu (SUA), Vavila Popovici (SUA), Paulina Popescu (Canada);
Europa: Thomas Csinta (Franța, prof. univ. dr.), Catinca Agache (Germania), Dan-Eugen Munteanu (Germania), Ana Maria Busuioc (Italia), Marcela Iordache (Italia), Carmen Rău (Italia), Victor Moraru (Republica Moldova, Chișinău); Corespondenti locali permanenți (București): Liviu Balâc, Ion Calotă, Ștefan Nica, Nica Dorin Alexandru, Nichi Nichiforov, George Terziu, Maria Viijanu;
Design & IT: Mădălina-Lucia-Georgiana Iliș;
Consultant & trainer in communication strategy and human resources: Stefan Alexandrescu;IT&C: Ștefan Coșa.

Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..