O, acest cineva investit pe o funcție înaltă,
unul pus să citească
mai întâi o alocuțiune, în acest sens, vreau să zic,
foindu-se de parcă nu-și găsește un loc în lume,
unde să plângă fără să fie auzit de cineva…
Păi, unde să plângă?
Este un lucru nefiresc a plânge de fericire
în văzul celor ce plâng de nefericirea că
nu pot citi un text decât pe ”câcâite”…
Păi, de ce…dacă n-a învățat…
Ioi tulai Doamne, clipele se scurg
și auzim doar un ”ăăăă” prelung tremurat, parcă
toate cuvintele i se par a fi din zăpezi veșnice,
o avalanșă, de care să fugă.
Unde?
Până și semnele de punctuație,
ba chiar și diacriticele
îi par ”rânduri, rânduri” de ninsori…
Apoi în tăcerea sa de câteva clipe
parcă se întrebă:
”Oare aceste chestiuni…”,
(la virgule se referă),
ce-i par icuri, cuie, pene, știfturi…
înfipte acolo…
Înfipte unde?
Între cuvinte.
Privindu-și mâinile , de parcă își dorește o teslă,
ori un clește,
fie un dorn, cu care să le scoată de acolo…
”Bună ziua, tuturor”, a mai rostit înalt numitul
Fără să apuce a citi ceva de pe foaia pe care
a întors-o cu ”verso” în sus-un alb imaculat,
de care s-a mirat
ca de un nesfârșit câmp acoperit
cu zăpezi veșnice,
când cineva dintre oficialitățile din sală,
nemaiavând timp după prea multele clipe
scurse în van,
parcă dând o sentință unei statui
a rostit:
”Doar semnați vă rog…”
Înalt numitul își îndoi puțin trupul, în față,
gândindu-se dacă într-adevăr va fi promovat
sau retrogradat… poate chiar condamnat la o
mare caznă…
Nevinovatul…
Pentru ce să fie condamnat…?
Dacă nici măcar n-a spus altceva,
cât că a dat binețe
nu lumii, ci timpului,
pe lângă care doar a trecut…
Că este promovat…, concret nimeni nu știe de ce….
Aceste întrebări amână ceasul judecății de apoi…
Vasile Dan MARCHIȘ
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..