LUMINĂ PRIN CUVÂNT
de Prof. Aurelia RÎNJEA
Membru al World Poets Association România
și al Uniunii Scriitorilor de Limba Română
Dr. Teolog Stelian Titus Gomboș
„Cuvinte Alese, Culese și Răzlețe”
Dr. STELIAN TITUS GOMBOȘ
Editura MAGIC PRINT, Onești, 2024
Am ales să vă prezint această carte, care constituie o frumoasă colecție de eseuri, pentru că mi-a încântat sufletul și pentru impactul direct pe care îl are asupra cititorului, indiferent de categoria din care face parte (creștin, ortodox, Slujitor al Sfintelor Altare sau începător al cunoașterii acestei minunate doctrine de viață), carte pe care o recomand cu bucurie și discernământ hristic. Nu scriu despre ea de pe poziția unui teolog, ci a unui om din afara Bisericii, dar care intră în ea, reprezentând Casa Noastră, locul întâlnirii noastre cu Dumnezeu.
Țin să precizez că l-am cunoscut pe distinsul autor, Dr. Teolog STELIAN TITUS GOMBOȘ, doar prin intermediul cărților dumnealui și prin bogata activitate publicistică, în cadrul grupurilor online, în special grupul Synaxa.
Prin cuvântul către cititor, bine formulat și convingător, deja autorul ne captivează, ne dirijează atenția, facilitează înțelegerea și stabilește contextul scrierii acestei minunate cărți.
Emoționantă dedicația: „Soției mele, Alina Maria, cu toată dragostea!…” (pg. 5) făcându-ne să ne gândim la rolul Familiei creștine în contextul social de azi și dintotdeauna, în care doamna Alina Maria este o lumină care susține delicat și activ, întregul demers spiritual al autorului.
Ceea ce surprinde în modul cel mai plăcut, dar și exemplar, este utilizarea cuvintelor într-o manieră pe cât de firească, pe atât de bine gândită și profundă.
Minunat mod de începe o carte, cu o rugăciune, înainte de a se adresa cititorilor: Doamne Dumnezeule, dă-mi cuvânt bun!… (pg. 7). Superbă conștientizarea și smerenia, cuprinse într-o singură propoziție!
Și cartea dovedește că distinsul Scriitor, Dr. Teolog STELIAN TITUS GOMBOȘ, are cuvintele la purtător, pregătite pentru a le revărsa spre lume, ca un rod binecuvântat de divin. Un sinergism special, în care, scriitor și cuvânt, conlucrează tainic spre a releva adevărul. Având în vedere originea divină a Cuvântului, un flux subtil de energie îi hrănește ființarea într-o binecuvântare și o comunicare firească și continuă. Și cât de frumos pune în evidență efectele benefice ale unui „cuvânt bun”!
O carte plină de învățătură, în care fiecare propoziție e plină de conținut, care invită la reflecții profunde, exprimate într-o manieră personală, care reflectă harul pogorât din plinătatea cu care autorul a fost și este binecuvântat.
Autorul subliniază puterea cuvântului rostit, scris sau gândit, care trebuie să fie „apărător, folositor, ziditor” … „mângâietor, înălțător, mărturisitor” … „cumpătat” … „dar să aibă acoperirea, valoarea lui în fapta împlinită și desăvârșită. Cuvântul nostru să aibă sursa, resursa și izvorul, la sau în Cuvântul cel dumnezeiesc, adevărat, veșnic, nu vremelnic, precum și în rugăciune…”. (pg. 8)
Impresionant este faptul să aceste vorbe pline de duh au fost valabile și ieri, sunt valabile și azi și vor fi adevărate și utile și mâine.
De asemenea constatăm o raportare permanentă la starea de fapt a societății contemporane, autorul îndemnând la cuvântul bun, „plin de miez și de rugăciune” (pg. 9). O lume în care, a fi mărturisitor presupune și curaj, presupune „să ai vorba, cuvântul și fapta, mai ales fapta, oriunde și oricând, în tot locul și în tot ceasul”. (pg. 9)
Lumea de azi, este o lume, pe care analizând-o prin prisma gândirii și dăruirii autorului, o înțelegem. Autorul devine interfața dintre noi și Adevărul pe care unii îl vedem mai mult sau mai puțin sau… chiar deloc.
Remarc o limpezire a fiecărui context și un ajutor în înțelegerea misiunii personale și colective pe care o avem fiecare în această viață. Ideile sunt clare, binefăcătoare, într-un flux cu o discursivitate aleasă, în care ne regăsim fiecare rolul, rostul și locul în această lume, plină de incertitudini și de ispite. Ele au efect de panaceu pentru suflet.
Fiecare eseu este de sine stătător o bijuterie duhovnicească, iar în ansamblu, prin carte, respiră sfințenia și Cuvântul lui Dumnezeu.
Vocația autorului pentru realizarea Misiunii sale în această lume este evidentă. Și-a ascultat chemarea lăuntrică, a lucrat pentru a o transforma și faptă, a înmulțit darul primit pentru a-l dărui semenilor cu bucurie, conștient fiind de efectele benefice asupra personalității oricărui cititor.
Îndemnuri convingătoare găsim în fiecare pagină de carte, făcute firesc, cu decență, cu dăruire, precum Rugăciunea neîncetată, care realizează un scut pentru apărarea credinței, a iubirii de Dumnezeu, de semeni și de Creație.
Distingem în acest periplu spiritual, stări, trăiri, modele, virtuți umane hristice. Astfel, pocăința este prezentată „ca stare de Har și de Adevăr” (pg. 34). Frumos e să călătorim în această viață, „cu postirea” (pg. 35). Fiecare virtute hristică prezentată e însoțită de efectele benefice asupra trupului, minții și spiritului.
Astfel, pocăința aduce: tămăduirea duhului, sănătatea minții, mângâiere. În metanie, închinăciune și în rugăciunea neîncetată a pocăinței aflăm: „alinare și vindecare!…” (pg. 35)
Ne sunt prezentate edificator răbdarea (ca o virtute de căpătâi a creștinului), iertarea ce aduce despovărarea sufletului, dreptatea lumească diferită de cea divină, Judecata care aparține Lui Iisus Hristos, dreapta socoteală… o virtute a omului „echilibrat, cumpătat și măsurat în toate”… „să ierți și să uiți greșelile comise de semenul și aproapele tău” (pg. 43). O virtute ce o dobândești greu și o păstrezi și mai greu, dar nu e cu neputință. Depinde de alegerile și opțiunile fiecăruia și de prezența lui Dumnezeu în viața ta.
Nu poți uita rugăciuni limpezi, curate, izvorâte din inima autorului, precum aceasta: „Doamne Dumnezeule, ajută-mă să (Te) aleg, drept, bine, corect și adevărat!…” (pg. 45)
Autorul prezintă și îndeamnă la cultivarea unor virtuți hristice precum cea a echilibrului:„să fii cumpătat, calculat, moderat și măsurat în toate”… „dar și rezervat, prudent, precaut”… „prezent, concret și eficient” (pg. 46). Un echilibru interior care să se reverse armonios, în exterior, ca o reflectare a ceea ce gândești și ești, ființă creată de Dumnezeu. La asta adăugăm înțelepciunea, prin care știi să te raportezi corect la Dumnezeu, la semeni și la tine însuți, care cultivă valoarea, principiile sănătoase de viață, pline de discernământ, „discret, dar concret, sincer și deschis”. (pg. 50)
Printr-o abordare înțeleaptă parcurgem și greutățile omului ce țin de boală și de neputință, depășirea limitelor, cartea oferindu-ne prin rugăciune și viață hristică oportunitatea de a deveni sănătoși, capabili, fermi și liberi. Principii sănătoase de viață, pe care să ni le însușim și le trăim, după care să ne ghidăm viața, călăuzindu-ne după cuvântul Domnului: „ce vreți să vă facă vouă oamenii, aceia să le faceți și voi lor!” (pg. 58)
Decența, bunul simț spiritual, noblețea sufletească, recunoștința și bunătatea ne însoțesc pe rând, dar și împreună. Virtuți care trebuie să stea în atenția fiecărui creștin, care dorește să devină bun slujitor al Tatălui Ceresc.
Eseul „Să fii om bun!…” (pg. 65) mi-a atras în mod deosebit atenția, motiv pentru care l-am tratat în mod special, în articolul „OM BUN” – O ASPIRAȚIE ȘI O DEVENIRE, publicat în România (Bibliotheca Septentrionalis – Baia Mare), în Canada (Evenimente culturale românești la Montreal Quebec Canada) și în Australia (The Romanian-Australian Book Club). Eseul pleacă de la trăirile autorului și dialogurile de suflet pe care acesta le purta cu Bunica sa Ana, de la care a aflat că cea mai importantă virtute a omului, aceea de a fi „Om Bun”. Descoperim prin lectură, cu emoție, gândirea profundă și curată a acesteia, explicându-i nepotului semnificația celor două cuvinte: „să ajuți pe oricine, să ierți pe toată lumea, să nu ții mânie, zavistie sau supărare pe nimeni, cu nimeni!…” O virtute, care într-o cultură a vieților simulate pe și dincolo de ecran, bunătatea autentică devine o valoare din ce în ce mai rară.
Pilde, precum Pilda Fiului risipitor sau a Vameșului Zaheu și a Fariseului, sunt readuse în prezent spre a fi înțelese, interpretate și constituie lecții de învățat, prin care oamenii se regăsesc, își analizează comportamentul și gândirea, modul de a fi și de a reacționa la anumite evenimente sau situații.
Recomandările autorului sunt subtile, ele rămânând firesc la alegerea cititorului, dar nu ai cum să nu remarci, analiza corectă, buna intenție, trezirea și aspirația spre normalitatea vieții, toate îmbrăcate în credința în Dumnezeu.
Frumos sunt prezentate simbolurile creștine, precum Sfânta Cruce, cu accent pe asumarea crucii fiecăruia într-o viață creștină autentică, trăită în credință și Iubire de Dumnezeu, dar și Catedrala Națională – un ideal nobil al acestui neam românesc.
În carte retrăim momente importante din viața creștinului, perioadele de post, plecarea din această lume, Învierea, Sfânta Duminică – Ziua Domnului, Sfânta Liturghie, dar și învățămintele, concluzii trase în urma unor evenimente sau încercări, precum pandemia și războiul de lângă noi, cu accent pe unitate, demnitate, cumpătare, ajutor reciproc, credință, iertare și iubire hristică.
Autorul ne prezintă viața, așa cum e ea, cu lupta împotriva răutăților, patimilor, orgoliilor, gândurilor necurate, o luptă prin care înțelegem să împuternicim binele, să discernem corect adevărata Cale.
Cartea este o radiografie a societății contemporane, (abordează inclusiv aspectul plecării românilor din țară) analizată și trecută prin filtrul gândirii autorului, care ne apropie de Dumnezeu, în care modelul axiologic este Hristos, iar cuvintele lui sunt vii și actuale: „Nu vă temeți!…” (pg. 90). Dumnezeu este cu noi!
Uneori autorul pune întrebarea și răspunsul vine din partea unui interlocutor (de exemplu: „Dragă Stelian, oamenii nu mai au încredere, sunt stresați, dezorientați și bulversați de-a dreptul”) (pg. 114), sau vine chiar dumnealui cu răspunsul printr-o ierarhie valorică: să ai încredere în primul rând în Dumnezeu, apoi în noi înșine și apoi în semeni.
Autorul vine cu întrebări pertinente, prin care invită cititorul la reflecții, funcție de experiențele fiecăruia: „Ce ne lipsește nouă astăzi! Ce ne trebuie?…” (pg. 105) sau „Cine aruncă primul cu piatra?” (pg. 124) sau „De ce?” (După treizeci și patru de ani, pg. 154).
Sunt prezentate gânduri despre Sfinții români, modele autentice de jertfă întru Hristos, repere axiologice pentru neam și țară, cărora li se cuvine toată cinstea și recunoștința noastră. De asemenea se cuvine „să nu uităm pe eroii, învățătorii, slujitorii și îndrumătorii noștri”, (pg. 122) care și-au adus contribuția la valorile acestui neam.
Un loc special acordă darurilor primite de fiecare, pe care este de dorit să le conștientizăm, să le prețuim, să le înmulțim și să le dăm mai departe semenilor noștri (vederea, iubirea de cuvânt, cunoașterea, înțelepciunea).
Constatări autentice: greu de pescuit azi în ape tulburi, greu să nu (te) mâhnești, să lupți cu deznădejdea, cu inutilitatea, într-o societate în care scara valorilor este răsturnată, în care oamenii sunt manipulați prin toate mijloacele, e greu să discerni normalitatea, să discerni în ce direcție ar trebui să aibă loc schimbarea.
În acest context autorul vine cu sfaturi și cugetări răzlețe, prin care omul vede treaptă cu treaptă modalitatea de rezolvare, vede că totul este posibil cu credință și discernământ hristic. Ba mai mult, e de dorit să descoperim bucuria în lucrul bine făcut, în decizia luată corect, în sentimentul că Dumnezeu ne este alături.
De o frumoasă prezentare, binemeritată, se bucură Măicuța Domnului… „Stăpâna Cerului, Doamna Pământului, Maica poporului, Ocrotitoarea Sfântului Munte Athos (Far de lumină duhovnicească)”, … „izbăvitoarea, mângâietoarea, mijlocitoarea noastră și apărătoarea noastră, căreia să îi mulțumim pentru dăruirea și binecuvântarea sa cea sfântă”. (pg. 145)
Autorul conversează firesc cu cititorul: „Stați, vă rog frumos, nu vă grăbiți să (mă) judecați că am scris acest material dintr-un interes” (pg. 155), fapt ce îl aduce pe acesta mai aproape de el.
Distinsul scriitor se oprește și asupra unor zile cu semnificație majoră pentru țară: Ziua eroilor, Ziua Națională, 22 decembrie 1989… zi sfântă, deosebită și specială în calendarul românesc!
Ne face îndemnul de a reveni „la lucrurile frumoase, simple, discrete dar concrete”, (pg. 167) … „să redobândim încrederea pierdută în Dumnezeu, în oameni și nu în ultimul rând în noi înșine!…” (pg. 168), toate făcute cu credință, nădejde și dragoste.
Și un superb bilanț, la sfârșit, respectiv început de an, în care aflăm așa cum ne-a obișnuit, gândirea frumoasă a omului care este, ancorat la realitatea prezentă, pe linia temporală a lui Dumnezeu, într-o continuă înălțare spirituală spre desăvârșire, un reper axiologic pentru fiecare din noi.
Și cât de sinceră și profundă e rugăciunea sa către Dumnezeu: „ajută-mă să înțeleg, pentru a câta oară că, dacă te am pe Tine, sunt totul și am totul, însă fără Tine nu sunt și nu am absolut nimic!…” (pg. 173)
Și iată, că Bunul Dumnezeu ne-a dat șansa unei întâlniri atât de frumoase cu un Om special, a cărui iubire de oameni și de credință, s-au revărsat în această carte, ca și în celelalte, spre a face acest dar sublim sufletelor noastre!
Pentru acest lucru, pentru că există în viețile noastre, dăruindu-se pe sine, îi mulțumim și îi dorim să fie ajutat de Bunul Dumnezeu să realizeze misiunea specială pe care o are de călăuzitor de suflete și mărturisitor al lui Dumnezeu.
Prin această carte am realizat o călătorie spirituală care evidențiază gândirea, sufletul și credința unui om, care a ales să facă din viața Sa, un mod de a sluji pe Dumnezeu, să-și dedice viața misiunii pe care o are, din dragoste de Dumnezeu și de oameni, pentru binele lor cel mai înalt.
Cartea deși doar aparent este formată din eseuri distincte, acestea formează un Tot unitar, un mesaj de suflet și un Dar, pe care distinsul autor ni-l oferă în aceste vremuri când avem mare nevoie de modele, de susținere, de hrană spirituală.
Lectura cărții este aducătoare de lumină, de pace, de bucurie. O carte în care te regăsești, trăiești, meditezi, te rogi și devii. Prin lectură simți coerența metamorfozatoare a limbajului, simți că Dumnezeu e alături, martor al comunicării dintre tine și autor – interlocutor special. Cartea apropie pe cititor de Adevăr, prin cuvântul scris și rostit, gândit și calculat. O carte lucrătoare în ființa celui care o citește, care inspiră, luminează, înalță.
Aș vrea să remarc faptul că pentru distinsul autor, viața este trăită prin Cuvânt. O comunicare continuă interioară, ce se revarsă apoi în exterior, către semeni, într-o dăruire hristică.
Prezența distinsului autor prin pagini de carte sau pe grupurile online, este o binecuvântare și o bucurie. Prin iluminările înțelepte din eseurile prezentate, suntem invitați la reflecții, iar cuvintele dumnealui își găsesc loc de cinste în Casa inimii fiecăruia, într-o rezonanță specială, îmbrăcată în recunoștință și prețuire.
Considerăm prezența sa în viețile noastre un Dar Divin, un trimis al lui Dumnezeu, un model de moralitate, de devotament și iubire hristică, de mărturisitor al Cuvântului lui Dumnezeu, oferit nouă să ne călăuzească, să ne întărească pe drumul devenirii noastre întru Hristos.
Fie ca toate lucrurile frumoase, sănătatea, bucuria să vă însoțească, domnule Dr. Teolog STELIAN TITUS GOMBOȘ, iar Lumina pe care o aduceți în sufletele noastre să vă fie răsplătită din plin!
Îl rugăm pe Bunul Dumnezeu să vă binecuvânteze și să vă dăruiască tot ce este mai bun și mai frumos pentru un ziditor de suflete, pentru un Învățător al Cuvântului, care face din fiecare moment al vieții sale un gest de iubire și de dăruire. Domnul să vă răsplătească truda, dăruindu-vă ajutor divin, să vă ocrotească pe dumneavoastră și familia dumneavoastră trimițându-vă sănătate, putere de a munci, slujindu-L în continuare cu drag și cu credință pe Dumnezeu!
Vă felicităm și pentru ultima lansare de carte și așteptăm cu bucurie și interes, următoarele apariții editoriale!
Prima pagină » CARTI » SEMNAL EDITORIAL » LUMINĂ PRIN CUVÂNT de Prof. Aurelia RÎNJEA Membru al World Poets Association România și al Uniunii Scriitorilor de Limba Română

Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..