Ieșisem la pensie de  doi ani, iar timpul îmi permitea să mă întâlnesc frecvent cu foști colegi cu  care mă plimbam prin Parcul Tineretului, povestind și amintindu-ne de momentele în care ne-au surprins „Revoluția”, emoțiile provocate de evenimentele respective. În restul timpului, până noaptea târziu mă ocupam de interpretarea frumoaselor noastre cântece populare românești și chiar de unele melodii de muzică ușoară.

Vocea și apoi interpretarea a capella le moștenesc genetic de la mama mea care avea o voce caldă, plăcută și mereu cânta fragmente din melodiile cântate de Maria Lătărețu, Ioana Radu, Maria Tănase, Ileana Constantinescu și cântece bătrânești pe care le auzise la bunica mea, Amelia Teodorescu. Aceste cântece bătrânești – doine și balade- pe care le cânta bunica Amelica le auzise la cârciuma tatălui ei din Bârseștii de Sus, județul Olt.

Melodiile acestor interprete m-au atras și pe mine încă din copilărie atât datorită faptului că le auzeam de la mama mea, Lizeta, cât și de la difuzoarele instalate pe stâlpii de telegraf din zona Primăriei, dar și când venea Caravana Cinematografică prin satul nostru pentru a prezenta filme la școală. Fiind vecin cu școala eram conectat în permanență la evenimentele acestea culturale și cinematografice și ascultam cu mare atenție melodiile interpretate de marii cântăreți. Tot în perioada copilăriei mele care se situa în  perioada 1962- 1965, la Căminul Cultural dintr-un sat apropiat veneau tarafuri de muzică populară, precum Ansamblul Artistic „Doina Argeșului” din Pitești, având ca interpretă consacrată, printre ceilalți cântăreți de muzică populară, pe vestita Tita Bărbulescu. De la ea am aflat că, și de la noi din zonă, de la Comani avem o mare cântăreață Ileana Constantinescu, și acest lucru mi-a stârnit interesul de a o asculta mai mult, găsind corespondent și în melodiile pe care le interpreta mama mea, fără ca acesta să știe că fac parte din repertoriul Ilenei Constantinescu.

Într-o bună zi, un prieten născut în localitatea Stoicănești, jud. Olt, Pițigoi Ilie, cu serviciul în București, auzindu-mă cântând  la întâlnirile noastre prietenești melodii din repertoriul Ilenei Constantinescu, dar și din cel al lui, Benone Sinulescu, Tiberiu Ceia, Nelu Bălășoiu, Ion Dolănescu m-a sunat și mi-a propus să îl însoțesc la apartamentul doamnei Ileana Constantinescu pentru că are de montat o etajeră. A fost o surpriză pentru mine acest lucru deoarece nu bănuiam că prietenul meu este o cunoștință apropiată a acesteia și că are acces în casa domniei sale.

În drum spre locuința doamnei Ileana care se afla în centrul orașului București în apropierea Ministerului Agriculturii și foarte aproape de locuința marelui interpret Ion Dolănescu mi-a relatat că are aceste deprinderi de la tatăl său tâmplar și că pe „privighetoarea cântecului oltenesc” așa cum a numit-o Mihail Sadoveanu o cunoaște datorită faptului că el însuși a fost cununat de familia Dolănescu (Maria și Ion). Așa cum se știe, Ileana Constantinescu era o apropiată a lui Ion Dolănescu după despărțirea de Maria Ciobanu și mai mult decât atât se ocupa de îngrijirea și educarea fiului acestuia, Ionuț Dolănescu.

Am ajuns la apartamentul doamnei Ileana care știa deja că prietenul meu, Ile Pițigoi va fi însoțit de un prieten din zona Olteniei, de la Drăgănești. Ilie se ocupa de problema de tâmplărie pentru care venise, iar eu fredonam fragmente din melodiile dumneaei și a ale lui Dolănescu, Bălășoiu și aceasta mă întreabă:

-Păsărică, unde ai fost până acum și de ce nu ai venit la mine? Tu puteai să cânți în restaurante, să câștigi bani frumoși… Vino mai aproape, să te văd mai de aproape, că știi… eu am probleme cu vederea, nu prea văd bine de la distanță…

Aproape imediat, după ce s-a uitat atent la mine, s-a apropiat de telefonul fix, a format un număr și spune:

-Mai ai concursul acela „50 Plus”?… că a venit la mine un băiat simpatic și cântă frumos… e de la Drăgănești-Olt, de-acolo, de la mine…

-Până acum de ce nu l-ai trimis, scumpă doamnă, că de doi ani de zile nu mai are loc concursul despre care m-ai întrebat și nu mai pot face nimic… regret că nu vă pot ajuta.

Această convorbire  a avut-o cunoscuta cântăreața Ileana Constantinescu cu vestitul interpret bănățean Tiberiu Ceia.

A urmat o serie de dojeneli și regrete din partea interpereteni că nu am contactat-o mai devreme căci  ar fi putut să mă ajute.

La plecare i-am spus :

-Să știți, totuși, că sunt laureat al Festivalului Național „Cântarea României”!

Și dumneaei, mi-a răspuns:

-Păcat, măi, băiatule, puteai să fii un mare artist! Și mi-a înmânat două C.D.-uri cu autograf

Peste mulți ani, am revăzut-o la un concert la Casa de Cultură din Drăgănești-Olt în cadrul Festivalului de Doine și Balade „De la Drăgănești la vale”, i-am ieșit în întâmpinare și m-a spus:

-Îmi amintesc de tine, măi păsărică, ai venit cu Ilie Pițigoi și mi-ai cântat foarte  frumos multe melodii chiar și din repertoriul meu. Le-am ascultat cu drag în interpretarea ta deosebită… ai o voce remarcabilă, de neuitat.

Acum și Casa de Cultură și Festivalul de Doine și Balade îi poartă numele – Ileana Constantinescu. Prin preocuparea autorităților locale drăgăneștene în fața Casei de Cultură veghează activitățile culturale din acestă instituție prin bustul realizat de artistul plastic Marcel Duțu, apreciata și cunoscuta noastră interpretă de muzică populară Ileana Constantinescu.

Jurnalist, Pandele Jianu

by

Referinţă Bibliografică

PANDELE JIANU: Amintiri cu Ileana Constantinescu/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 17 iulie 2026