Muzica zilelor noastre
Una dintre plăcerile mele: „Violoncellissimo”
De niște ani buni încoa’, când am dat cu ochii și urechile, fascinat de alcătuirea menționată-n titlu, a profului’ Cazacu. De la UNMB. Deopotrivă director la Filarmonica „Enescu”, din Capitală. Pasionat peste poate de instrumentu’ ce dă, inspirat, numele trupei. Repertoriul vast al acesteia întinzându-se, fără probleme, de la clasic la modern. Mai precis, de la baroc la jazz-rock. Fiind realmente o uriașă plăcere a o asculta în superconcerte…
Ei bine, recent, îi reauzii, revăzui pe maestru și emulii săi pe scena filarmonicii de pe mal de Argeș într-o cântare de zile mari. Ce m-a, ne-a umplut de vibrații pozitive, menținând indiscutabil dorința unei noi întâlniri cu ei cât mai iute. Sunt aleși pe sprânceană și îndrumați vrednic de mentoru’ neobosit. Uniți perfect „în cuget și-n simțiri” muzicale, produsu’ sonor le e, firesc, unu’ demn pretutindeni de toată lauda. Spun asta nu doar pentru că sunt iubiți unanim în România noastră, ci și pentru succesele clar obținute-n afară, prin țări străine. Pe unde umblară pân-acuma benefic deplin. Motiv temeinic să vie-n Pitești măcar o dată pe sezon ca să ne salte pe toți de pe scaune cu ritmu’, melodicitatea și energia de care sunt capabili vădit. Sub conducerea adecvată, perfectă, echilibrată, stimulatoare Cazacă,..
Trebuie să adaug, finalmente, că în echipă fuse și Ștefan, fiul talentat cel puțin la fel ca tătânele Marin. Având o certă contribuție la spectacol. Dumnezeu să-i țină, pe ei și pe colegi, sănătoși, viguroși, productivi și-n viitor. Realmente meritat. Iar pe noi, apți să-i reascultăm live și să tot gustăm din arta lor interpretativă excelentă nespus…
Adrian SIMEANU

Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..