Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Cristian Petru Bălan: CU INIMA PLINĂ

Cristian Petru Bălan: CU INIMA PLINĂ

CU  INIMA PLINĂ 
 
Nu mă mai tulbură deloc bârfele grele,
Sunt pom ce roada plină-și  dăruiește,
Și chiar dacă spre mine vin săgeți rebele,
Rămân senin, căci cerul mă ferește. 
 
Zâmbesc amar când simt asalt de critici spornici,
Nu fiindcă sufletul nu simte răni profunde,
Ci fiindcă știu că toți vor fi mereu nespornici
Cât timp tăcerea mea pe veci o să-i înfunde !
 
Nu vreau nicicum să plac deodată tuturora.
Ajunge împăcat să fiu  oricând cu mine,
Cu gând curat ce urcă-n rugi spre spre aurora 
Din jurul lui Iisus, spre ‘nalte zări senine… 
 
Vorbele aspre-s viscol rupând crengi prin pădure,
Dar sufletul mi-e codrul rămas în neclintire.
Cine îmi știe-ardoarea, ea poate-orice să-ndure
Văzând că sunt blindat cu-o splendidă călire…  
 
Cu demnități și răni pășesc tot înainte,
Nicicum cu brațe goale, ci-avînd  inima plină,
Și văd că-n jur e-o lume-n derivă cam fierbinte,  
Dar simt că-s inspirat de-o rază-n veci divină.
 
1 iulie 2025
Facebooktwitterby feather