„Peisaj” de Radu Bercea (Cronică de artă de Gheorghe A. Stroia)
Lucrarea „Peisaj”, aparținând maestrului humorean Radu Bercea, se impune printr-o dinamică cromatică și gestuală ce depășește limitele reprezentării mimetice și se situează în proximitatea expresionismului liric, cu afinități vizibile față de fauvism și impresionismul târziu.
Structura compozițională este construită pe două planuri principale: pajiștea din prim-plan, sugerată prin tușe largi, juxtapuse, în care se amestecă tonuri reci – verde, ocru și nuanțe albăstrui, și fundalul vegetației, tratat printr-o succesiune de pete dense, intens colorate, de la verde smarald la portocaliu incandescent. Contururile negre ale arborilor, ferme și grafice, introduc o tensiune plastică de ordin structural, conferind lucrării un echilibru între spontaneitatea gestului pictural și rigoarea desenului.
Cromatica constituie nucleul discursului artistic. Aplicarea culorii nu urmărește fidelitatea naturalistă, ci transmiterea unei stări interioare. Intensitatea tonurilor pure, juxtapunerea lor fără modelaj tradițional și contrastul dintre zonele luminoase și cele întunecate apropie această pictură de cromaticile ale fauviștilor (Matisse, Derain), dar și de efectele vibrante ale impresioniștilor târzii. Totuși, la Maestrul Radu Bercea, culoarea nu rămâne doar un pretext formal, ci devine un instrument de mediere între natură și emoția subiectivă a artistului.
Gestualitatea picturală este vizibilă, stratul de culoare fiind aplicat prin mișcări ferme, cu texturi care refuză transparența și preferă opacitatea și densitatea. Această abordare accentuează caracterul expresionist al lucrării și trimite la o picturalitate de tip post-expresionist, unde materialitatea culorii este la fel de importantă ca reprezentarea temei.
Din perspectivă tematică, lucrarea aparține tradiției peisajului românesc, însă îl redefinește printr-o poetică a fragmentului și a vibrației. Nu avem de-a face cu un peisaj descriptiv, ci cu o transpunere a energiilor și stărilor pe care natura le suscită. În acest sens, „Peisaj” se înscrie într-o paradigmă modernă, unde accentul cade pe trăirea plastică și pe reconstituirea afectivă a spațiului bucovinean.
Astfel, opera lui Radu Bercea devine un exemplu de sincretism între tradiția locală și limbajul pictural modernist, confirmând statutul său de artist capabil să îmbine memoria vizuală a locurilor natale cu explorarea unor formule plastice universale.
Gheorghe A. Stroia
Bacău, 10 al lui Răpciune 2025


