La începutul lunii noiembrie, în urmă cu 87 de ani, într-o zonă mirifică de pe Valea Motrului, la Cleșnești, s-a născut, distinsul și onorabilul jurnalist, poet, scriitor, epigramist și renumit om de cultură gorjean, profesorul Nicolae Dragoș. Acest moment aniversar ne oferă prilejul de a prezenta câteva informații biografice asupra vieții și activității domniei sale.

Nicolae Dragoș este pseudonimul literar al lui Nicolae Răcănel, care s-a născut la data de 3 noiembrie 1938, în satul Cleșnești ce aparține de comuna Glogova, județul Gorj, părinții săi fiind Ana (n. Serafim) și Sever Răcănel. Mama sa se ocupa cu treburile gospodărești ale familiei, iar tatăl Sever, lucra ca muncitor oțelar.

Nicolae Răcănel urmează cursurile  elementare la școala din comuna natală (1945-1952), după care pe cele secundare la Liceul „Traian” din Turnu-Severin (1952-1955).

După absolvirea liceului este admis ca student la Facultatea de Filozofie din cadrul Universității din București ale cărei cursuri le urmează în perioada 1955 – 1960, la absolvire devind profesor de limba și literatura română.

Conform regulilor vremii, tânărul Nicolae Dragoș, primește reparțite la Liceul „Tudor Arghezi” din Târgu-Cărbunești, județul Gorj, unde în toamna anului 1960 își începe activitatea didactică în calitate de profesor de limba și literatura română și unde predă doi ani (1960-1962). Aici, după cum își amintește distinsul prof. Constantin E. Ungureanu, prof. Nicolae Dragoș a fost numit șeful cercului pedagogic zonal al profesorilor de limba și literatură română.

Tânărul profesor pare a fi fost interesat mai mult de a lucra în domeniul jurnalismului, ceea ce îl determină să-și schimbe domeniul de activitate. Astfel, se îndreaptă către presa scrisă și  pleacă la București unde își desfășoară activitatea în următoarele decenii, la mai multe publicații ale vremii, astfel: „Viața studențească” – redactor (1962-1963); „Scânteia tineretului” (1963-1968) unde începe ca șef al secției culturale, apoi devine redactor-șef adjunct și în cele din urmă redactor șef ;  „Scânteia”, cotidian național,  unde a fost șeful secției de cultură a ziarului (ian.1969-1974); Revista „Luceafărul” editată de Uniunea Scriitorilor din România, în calitate de redactor-șef; (1974-1980);  din nou la cotidianul național „Scânteia”,  ca prim redactor-șef adjunct al ziarului (1980-1989); „Adevărul”, după decembrie 1989,  ca redactor pentru o scurtă perioadă de timp; Revista „Universul satelor”, redactor (1992); „Ordinea”, ziar, redactor-șef adjunct (1994-2000); Revista „Renașterea civilizației rurale românești”, redactor șef (din 1999); Revista „Albina românească”, senior editor (2001);

De-a lungul a peste o jumătate de secol de activitate scriitoricească, jurnalistul,  poetul, scriitorul și epigramistul  Nicolae Dragoș a colaborat și a publicat  articole și parte din creația sa în principalele reviste literare și culturale ale vremii , dintre care amintim: „Luceafărul”, „Viața studențească”, „Gazeta literară”, „Tribuna”, „România literară”, „Contemporanul”, „Flacăra”, „Presa noastră”, „Albina”, „Cronica”, „Amfiteatru”, „Argeș”, „Convorbiri literare”, „Îndrumătorul cultural”, „Neue literatur”, „Orizont”, „Pentru patrie”, „Săptămâna”, „Steaua”, „Tomis”, „Viața românească”, „Viața militară”, „Revista învățătorimii gorjene”, „Brâncuși”, „Gorjeanul”, „Caligraf”, „Albina românească”, „Lamura”, „Sud”, „Ad Mutrium”, „Epigrama”, „Hohote”, etc.

Editorial, poetul Nicolae Dragoș a debutat cu volumul ”Moartea calului troian”, apărută în anul 1968, la Editura pentru Literatură din București.

În anii ce au urmat, activitatea scriitoricească a lui Nicolae Dragoș s-a concretizat într-un mare număr de cărți publicate, cele mai multe de poezie, precum și volume de versuri pentru copii, de fabule, proză, eseuri, epigrame și traduceri. În cele ce urmează încercăm o enumerare, cu siguranță incompletă, a acestora: Moartea calului troian, versuri, Editura pentru Literatură, București, 1968; Coloană de-a lungul, versuri, Ed. Eminescu, București, 1971; Zăpezi fără întoarcere, versuri, Ed. Cartea Românească, București, 1973; Scut de etern, versuri, Ed. Eminescu, București, 1974; Scrisoare în sat, versuri, Ed. Eminescu, București, 1975; La stema țării, publicistică, Ed. Ion Creangă, București, 1977; Cu inima curată, versuri, Ed. Eminescu, București, 1977; Ritualuri intime, versuri, Ed. Cartea Românească, București, 1978; Îngândurat ca pietrele munților, versuri, Ed. Eminescu, București, 1979; Scutier la umbra clipei, poeme, Ed. Eminescu, București, 1982; Stihi (Stihuri), pref. de C. Stănescu, Redakcija Rumynija, București, 1982; Pentru eterna vatră românească, versuri, Ed. Militară, București, 1983; Fabule cu sau fără morală, Ed. Eminescu, București, 1984; De veghe la anotimpuri, Ed. Eminescu, București, 1985; Drumeț în calea lupilor; filmul unei existențe reale liber interpretată, în colab. cu Mihai Stoian, Ed. Eminescu, București, 1987; O viață de erou pentru partid, popor și țară, Ed. Meridiane, București, 1988; Fântâna din oglinzi, versuri, Ed. Eminescu, București, 1988; Zamanin Sozii (Cuvântul vremii), Ed. Yayia- cilik, Istanbul, 1989; Poeme dintr-un sfert de veac, versuri, pref. de C. Stănescu, Ed. Eminescu, București, 1989; Cartea cu litere, versuri, Ed. „Carro”, București, 1994; Vânătoarea din culori, versuri, Ed. „Carro”, București, 1995; Zbor printre flori, versuri, Ed. „Carro”, București, 1995; Alfabetul din grădina lumii, versuri, Ed. „Carro”, București, 1997; Copacul din vis: jurnal liric din tranșeele hârtiei, versuri, Ed. Fundației Constantin Brâncuși, Târgu-Jiu, 1998; Colivia cu păsări: portrete după natură, versuri, Ed. Omniapres, București, 1998; Poeme lapidare, Fundația Națională „Niște Țărani”, București, 1999; Amintirea ca viață, versuri, Fundația Națională „Niște Țărani”, București, 2000; Valul și malul, versuri, Ed. Eminescu, București, 2001; Cartea cu litere și alte minunății, versuri, Ed. AGER-Economistul, București, 2002; Autobuzul de seară, Ed. Realitatea, București, 2005; Din livada lui Arghezi, versuri să le pască iezii, Ed. Ager, București, 2005; Fabule din două veacuri, Ed. Ager, București, 2006; Jocul de-a cifrele, Ed. AkiPinceau, București, 2006; Cuvinte despre cuvânt, Ed. Ager, București, 2007; Clipe din clipa cea repede, Ed. Realitatea, București, 2008; Ultima călătorie a lui Ulise, Ed. Rao, București, 2008; Călător spre nevăzute umbre, Ed. Ceres, București, 2009; Alfabetul naturii,  2 vol., Editura Iulian, București, 2009; Păcate lumești sub baldachinul cu … povești, Editura Ceres, București, 2010; Casa din cuvinte, Ed. Semne, București, 2013; Fabule de ieri spre mâine, Editura Ceres, București, 2013; Cu ochii-n 4, versuri, Ed. Revers, Craiova, 2014; De vorbă cu Esop, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2015; De toate culorile, grafica și ilustrațiile de Leonte Năstase, Editura Revers,  Craiova, 2015; Surâzând prin labirint, Editura Revers, București, 2017; Omul din Turn, versuri, Ed. Revers, Craiova, 2018. O sută și una de poezii, antologie, pref. Zenovie Cârlugea, Editura Academiei Române, București, 2019; De la lume pentru lume, epigramă,  ilustrații de Aurelian Iulius Șuță, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2020; Cuvintele din nou se ceartă între ele, coautor – Aurelian Iulius Șuță – ȘAI, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2021; Călătorie incomodă prin Țara lui Papură Vodă, Editura Măiastra,  Târgu-Jiu, 2022; Vis cu Pasărea Brâncuși, album liric, în colab. cu Florin Preda-Dochinoiu,  Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2023; Cuvinte cu parfum de… spini, epigrame, madrigaluri, distihuri, epitafuri, Editura PIM, Iași, 2023 ș.a.

De asemenea Nicolae Dragoș are în portofoliul său și mai multe volume traduse, fiind  totodată și autorul mai multor volume dedicate unor evenimente majore sau personalități, precum și semnatarul unor prefețe la câteva volume, dintre care amintim: Omagiu țărănimii, Ed. Minerva, București, 1977; L-am cunoscut pe Tudor Arghezi (50 de confesiuni ale unor autori care l-au cunoscut pe T. Arghezi), Ed. Eminescu, București, 1981; O viață ca un cântec, publicistică, volum dedicat interpretului de muzică populară Benone Sinulescu, Ed. „Carro”, București, 1997;  Poezii alese, Ed. „Carro”, București, 1998; L-am cunoscut pe Tudor Arghezi (alte peste cincizeci de confesiuni), vol. II, Fundația Națională „Niște Țărani”, București, 2007. Ponea Vasile, Pagini alese din viața metaforelor, prefață, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2021;

De remarcat și faptul că îl întâlnim pe scriitorul Nicolae Dragoș ca autor sau coautor al unor scenarii de film, dintre care amintim: Falansterul (1979) – împreună cu Florian Avramescu;  Castelul din Carpați (1981) – împreună cu Mihai Stoian; Drumeț în calea lupilor (1990) – împreună cu Mihai Stoian; ; Flacăra vie” și ”Nicolae Titulescu”

Este de menționat faptul că versurile poetului Nicolae Dragoș au fost traduse și publicate în antologii sau reviste din peste 10 țări (Turcia, Grecia, China, Bulgaria, în țări din America Latină, etc.).

Calitatea și profunzimea creației sale au făcut ca poetul Nicolae Dragoș să fie inclus cu versurile sale, în mai multe antologii, dintre care amintim: „Eroica”, Editura Minerva, București, 1974; „Poezii patriotice”, Editura Minerva, București, 1976; „La trecutu-ți mare viitor”, Editura Albatros, București, 1977; „Gorjul literar” (culegere din creațiile cercurilor și cenaclurilor literare), Editat de CCES/CÎCPMAM Târgu-Jiu, VIII – 1980;  „Cântec neîntrerupt”, Editura Albatros, București, 1984; „Korabi na Slențato”, Sofia, Bulgaria, 1989; „Pași pe nisipul eternității”, Editura Fundației Constantin Brâncuși, 1997;  „Poezia pădurii”,  Editura Orion, București, 2001; „Cinegetica”, Editura Orion, București, 2003: „Antologia fabulei românești”, II, Editura Ager, București, 2003; „Apolodor”, Drobeta Turnu Severin, 2005; ș.a.

De asemenea, Nicolae Dragoș este inclus cu reportaje și/sau publicistică în mai multe antologii, dintre care amintim: „Un univers într-o carte”, Editura Politică, București, 1971; „Arhitectura bobului de grâu”, Editura Cartea Românească, București, 1972; „Scrisori din Țara copilăriei”, Editura Albatros, București, 1976; „Evantaiul celor 1000 de gânduri”, Editura Ager, București, 2003; „Mărturisirea de credință literară”, Editura Carpathiapress, București, 2006;

Subliniem faptul că prin munca depusă de-a lungul anilor și  ca apreciere din partea comunității literare a creației sale, scriitorul Nicolae Dragoș a fost și încă mai este membru în cadrul unor asociații de creație a scriitorilor, jurnaliștilor și epigramiștilor, astfel: membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (din anul 1966); membru al Uniunii Scriitorilor din România (din anul 1978); membru al Uniunii Epigramiștilor din România; membru fondator al Ligii Culturale „Fiii Gorjului”, al cărei vicepreședinte cu probleme culturale a devenit pentru o perioadă lungă de timp; membru și prim-vicepreședinte al Fundației Naționale „Niște Țărani”.

De subliniat și faptul că Nicolae Dragoș a făcut și încă mai face parte din juriile a numeroase  festivaluri și concursuri județene și naționale de poezie, epigrame și literatură umoristică, de film și muzicale, în calitate de membru sau președinte.

Pentru creația sa, scriitorul Nicolae Dragoș a fost apreciat cu  numeroase premii, diplome și distincții, dintre care amintim: Premiul pentru reportaj obținut la Concursul internațional de la Montecatini, Italia (1968); Premiul Mihai Eminescu al Academiei Române (1985),  Premiul pentru argheziologie al Festivalului Internațional Tudor Arghezi (1994, 2007); Premiul Fundației Naționale „Niște Țărani” (2001, 2006); Premiul Festivalului de umor „Ion Canavoiu” (2003, 2006); Premiile anuale ale revistelor Săptămâna (1975), Convorbiri Literare (1982), Flacăra (1985), Lamura (2007);  Ordinul Uniunii Ziariștilor din România, clasa I, 2003; Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2004); Cetățean de Onoare al orașelor Târgu-Cărbunești și Motru; Cetățean de Onoare al comunei natale, Glogova, județul Gorj; Plachetă de Respect și Recunoștință, pentru activitatea închinată culturii motrene, Primăria orașului Motru, județul Gorj (mai 2023); Premii obținute la numeroase festivaluri precum: Festivalul Internațional de Epigramă ”Traian Demetrescu”, Craiova (nov. 2014); Festivalului de Umor ”Constantin Tănase”, Vaslui, ediția a XXV-lea, 2018; Festivalul Național de Satiră și Umor ”Zâmbete în Prier”, Vișeul de Sus, Maramureș (23-24 apr. 2021); Festivalul Național de Umor ”Ion Cănăvoiu”, Târgu-Jiu etc. etc.

Despre creația lui Nicolae Dragoș s-au pronunțat, de-a lungul anilor, personalități marcante ale criticii literare și cinematografice, printre care amintim doar câteva nume: Șerban Cioculescu, Edgar Papu, Eugen Barbu, Marin Mincu, Alexandru Piru, Nicolae Balotă, Mircea Iorgulescu, Mihai Ungheanu, Marian Popa, C. Stănescu, Dim. Păcurariu, Nicolae Georgescu, Pompiliu Marcea, Emil Manu, Ioan Moldovan, Luchian Alexiu, Florea Firan, Artur Silvestri, Dumitru Micu, Marian Barbu, Alex. Ștefănescu, Laurențiu Ulici, Fănuș Neagu, Mircea Micu, Ioan Adam, Aureliu Goci, Ion Brad, Titus Vijeu, Ion Popescu-Brădiceni, Zenovie Cârlugea, Constantin E. Ungureanu, Ion Trancău și lista poate continua.

Mai semnalăm faptul că activitatea și creația poetului  Nicolae Dragoș  sunt reflectate în detaliu de către  Rodica Pospai Păvălan și Mircea Pospai în volumul „Nicolae Dragoș. Poetul-Jurnalist. Jurnalistul-poet” (Editura PIM, Iași, 2024).

Remarcăm tenacitatea și vivacitatea cu care poetul Nicolae Dragoș lucrează și este prezent la numeroase manifestări culturale, lansări de carte evenimente omagiale sau de comemorare. Astfel, în ultimii ani, poetul Nicolae Dragoș a fost mereu prezent și activ la numeroase manifestări culturale organizate în județul Gorj, și nu numai.

De subliniat faptul că  prin grija Consiliului Local și al Primăriei municipiului Motru, județul Gorj, a fost inițiat un concurs interjudețean de poezie care poartă numele poetului, ajungând, în acest an la cea de-a șaptea ediție.

De asemenea Nicolae Dragoș este implicat activ și în apariția revistei culturale ”Ad Mutrium” ce apare sub egida Primăriei Motru, și unde este directorul onorific al acesteia.

Totodată epigramistul Nicolae Dragoș  s-a dovedit a fi un participant activ la edițiile Festivalului Național de Umor ”Ion Cănăvoiu” (Gorj), fiind deseori președinte al juriilor festivalului.

În final, dorim să subliniem faptul că scriitorul Nicolae Dragoș, a fost alături de  mulți dintre membrii Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban” Târgu-Jiu, a fost model și mentor pentru mulți dintre noi, implicându-se activ și sprijinind mișcarea culturală gorjeană din ultimele decenii. De remarcat faptul că maestrul Nicolae Dragoș a   participat frecvent la evenimentele organizate de către Asociația Cercetătorilor și Autorilor de carte Gorjeni, în special la lansările de carte ale membrilor acesteia, prilej cu care cuvintele și mesajele sale au avut darul de a stimula și mai mult demersul creativ al membrilor asociației.

Folosim acest prilej de aniversare a celor 87 de ani de la naștere, pentru a transmite  distinsului poet Nicolae Dragoș,  urările noastre de sănătate și succes deplin  în materializarea tuturor proiectelor sale scriitoricești, însoțite de tradiționalul LA MULȚI ANI maestre!

dr. Victor Troacă

Președinte, Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni

”Al. D. Șerban” Târgu Jiu

by

Referinţă Bibliografică

Poetul, jurnalistul, scriitorul și epigramistul Nicolae Dragoș – la aniversarea a 87 de ani/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 3 noiembrie 2025