VIAȚĂ, PUNE-I SUFLETULUI ARIPE…
                    #AnnaNoraRotaru – autor

Spre limanul Tăcerilor mă poartă valul, mă aduce,
Să mai stau cu doamna Viață, amândouă la taifas…
Vreo două vorbe am să-i spun, ajunsă la răscruce,
Să-mi mai lase ceva sevă, pân’ tulpina să se-usuce,
Să-mi asculte ruga sfântă, cât încă-mi mai iese glas,
Până să-mi iau… bun rămas…

Străină-s parcă-n astă lume, că m-a exilat durerea…
În temnița Timpului ostatec sunt și îmi număr rănile…
Nu știu ce să fac să mă întorc, slăbită mi-i vederea,
Mă-nhață, mă strânge tot mai mult în chingi tăcerea,
Punându-mi pe spinare, de zăpezi mormane, iernile,
Picioarele-mi înghețând și mâinile…

Dar, cât inima-mi mai bate încă, te rog pe tine, Viață,
Alungă-mi norul cenușiu, alungă noaptea-ntunecoasă!
Mai dă-mi un strop din tine, trezindu-mă în dimineață,
Să simt cum primăverile, mă pătrund și mă dezgheață,
Cum pot ieși la suprafață, din astă mlaștină vâscoasă,
Calea să nu-mi taie, cea cu coasă…

Trage-mi vălurile de pe ochi, să mai văd raze de soare,
Să-mi alinte-ușor obrazul… m-ard dorințe, mă subjugă!
Viață, pune-i sufletului aripe, c-altădată să mai zboare,
Să se-ntoarcă, să-l adăp cu neîncepută apă de izvoare,
Că, mi-l aștept nerăbdătoare stând colea pe-o buturugă
Și-ngemănați, s-o luăm iar la fugă…

________________ NORA ________________
versuri din vol. 10 __ „Peregrin tăcut prin timp” __

by

Referinţă Bibliografică

VIAȚĂ, PUNE-I SUFLETULUI ARIPE… autor Anna-Nora Rotaru-Papadimitriou/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 6 iunie 2026