Este lăudabil faptul că un membru al cenaclului Alexandru Sihleanu,, d-l Costică Drîstaru, ne-a prezentat un material așa de interesant despre IMNUL DE STAT la ședința din 30.07.2022 de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu.

Perseverent și bine documentat, a făcut o listă cu imnurile admise în țara noastră de-a lungul istoriei.

De ziua Imnului Național, în oraș a răsunat la anumite intervaluri de timp „Imnul Deșteaptă-te Române” care a făcut să tresalte inima multor râmniceni.

Este cutemurătot de frumos acest imn, prin mesajul său, prin melodicitate și ritm, prin sentimentul patriotic înălțător.

Melodia este opera lui Anton Pan, conform scrierii d-nei profesoare universitare Raisa Radu (Vezi Wikipedia.) pe versurile lui Andrei Mureșanu (1816- 1863), poet romantic, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848, poet despre care Eminescu a scris:

„Mureşan scutură lanţul cu-a lui voce ruginită,
Rumpe coarde de aramă cu o mână amorţită,
Cheamă piatra să învie ca şi miticul poet,
Smulge munţilor durerea, brazilor destinul spune,
Şi bogat în sărăcia-i, ca un astru el apune,
Preot deşteptării noastre, semnelor vremii profet.”

(Epigonii de Mihai Eminescu)

Eminescu a fost fascinat de personalittea lui Andrei Mureșanu și i-a închinat un poem dramatic de un patriotism ardent cu accente socio-filozofice.

Andrei Mureșnu este poetul care a cunoscut vicisitudinile istoriei trăită pe viu în Ardeal și a putut scrie versuri așa de mobilizatoare:

„Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!”

Acest „Preot deşteptării noastre, semnelor vremii profet”(Ce uimitoare intuiție a avut Eminescu!) a adunat în poezia sa „Un răsunet” devenit imnul „Deșteapt-te Române!” toată frumusețea României și a evocat istoria ei zbuciumată:

„Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,

Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
Viaţa-n libertate ori moarte!” strigă toţi.

Autorul eseului, d-l Costică Drîstaru, a subliniat faptul că poetul a pus libertatea mai presus de viață și a îndemnat Românii la luptă pentru apărarea ei:

„Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’ pământ.”

Este bine să se facă mai bine cunoscut mesajul imnului național și prin astfel de fapte culturale, pentru a educa mai bine tânăra generație.

Ecaterina Chifu – Cronici culturale

by

Referinţă Bibliografică

ECATERINA CHIFU: CENACLUL ALEXANDRU SIHLEANU- ZIUA IMNULUI NAȚIONAL/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 1 august 2022