Din seria: “La ceas de sărbătoare”

În loc de prolog…

Inca un an…

Da, mai sunt (doar) cateva saptamani si, iata, a mai trecut (inca) un an, din viata noastra, a istoriei si a umanitatii; an, bun, rau, Dumnezeu si, fiecare, in parte, stie!…
De remarcat, subliniat si, retinut insa ca, ce a trecut este bun trecut, nu se mai intoarce, prin urmare, este foarte important cum ii trecem si, petrecem, toti acesti ani, ai nostrii, oferiti noua, in dar, de catre Dumnezeu – Preabunul si Preamilostivul!…
Altfel spus, sarbatorile sfinte ce se apropie, dincolo de buna dispozitie, bucuria frateasca, comunionala, rasfatul culinar si veselia petrecerilor, trebuie sa fie, pentru noi toti, un bun si binevenit prilej de meditatie, reflectie, introspectie, reculegere si, practic, de schimbare, a noastra, a vietii si (a) vietuirii noastre!…
De aceea, curgerea, altminteri, fireasca, a anilor, trebuie sa ne puna pe ganduri dar, mai ales, pe treaba si pe fapte, asa incat, la sfarsitul urmatorului an sa nu ne para rau de ce am facut, adica, sa nu regretam nimic, nici din ce am facut nici din ce nu am facut!…
Prin urmare, este de recomandat ca, noi sa ne asezam viata noastra (numai) in palmele dumnezeiesti si, astfel, sa fie/sa devina vointa Lui – vointa noastra, dreptatea Lui – dreptatea noastra, bunatatea Lui – bunatatea noastra, mila Lui – mila noastra, purtarea Lui – purtarea noastra, dragostea Lui – dragostea noastra, iubirea Lui – iubirea noastra!…
Asadar, in acest fel si mod umbland, implinind si realizand, cu adevarat, viata noastra va deveni o continua sarbatoare iar anii (pe)trecuti de noi, aici, in acest veac, perisabil, trecator si vremelnic, se vor transforma in arvuna/pregustarea cea plina de nadejde, miez, substanta si continut, a anilor celor nesfarsiti, dincolo, in veacul cel fara de sfarsit, in Imparatia cea cereasca si vesnica a Preasfintei Treimi!…
Cu alte cuvinte, dea Dumnezeu – Preasfantul ca, anii nostri de aici sa aduca/sa produca lumina cea neinserata si neapusa a veacului de dincolo, cel viitor, care va sa vina/va sa fie! Amin!…

Colindul sfânt şi bun…

Colinde, colinde, e vremea colindelor!…
Da, in postul Craciunului fiind, in vremea colindelor aflandu-ne acum, cand, iata, pe Domnul laudam si, al Lui nastere o cuvantam si o inaltam!…
Da, este perioada, binecuvantata, a anului, bisericesc si civil, cand, cete si grupuri, de tineri, adulti si varstnici, flacai, fete sau feciori, femei si barbati, de la o casa la alta, dintr-un loc in altul, mergem sa binevestim nasterea Domnului in iezlea mantuitoare a Bethleemului pamentesc si in cel al inimilor noastre!…
Da, intr-adevar, dupa vremea Postului Mare al Pastilor, acum ne aflam in cea mai frumoasa perioada, spiritual – duhovniceasca, a vietii noastre, bisericesti si crestinesti, cand, ne aducem aminte, cu totii, de anii copilariei si de vremurile tineretei noastre si, cand, totodata, acum, de Craciun, in frunte cu Domnul nostru, ne indeamnam, unii pe altii, sa fim mai buni, mai calzi, mai altruisti, mai receptivi si comunicativi, mai firesti si, mai normali, in pofida tumultului si tavalugului cotidian, toatal potrivnic si antagonic sau antinomic, in care ne ducem si ne purtam viul si crucea vietii!…
Da, chiar asa, macar acum, in aceasta perioada, speciala, deosebita si sfanta, suntem chemati la o revenire la normal, la o intoarcere la firesc, la o restartare si resetare a vietii noastre, dupa ce, vreme un an de zile, (ne-)am dus si purtat greul si zaduful zilei, cu toate cele bune, rele ori amestecate, ale vietuirii noastre!…
Asadar, acum, in cea mai generoasa si rodnica perioada din an, cand, asezam, cadourile sub brad si, ne desfatam cu urarile incurajatoare si cu cantarile, specifice si traditionale, imbucuratoare, se cuvine sa-i dam slava lui Dumnezeu, in cuget de multimire si recunostinta, pentru toate darurile si binefacerile impartasite noua, tuturor, in tot locul si in tot ceasul!…
Iar, acum, in concluzia acestor randuri, ma rog lui Dumnezeu, sa incheiem acest an (2021) si sa intram, sa pasim, sa umblam in noul an (2022) cu: binecuvantare de la Dumnezeu, recunostinta de la semeni, pretuire de la apropiati, admiratie de la cunoscuti, apreciere de la colegi, stima de la vecini, mangaiere de la frati si/sau surori, bucurie de la copii, veselie de la spirit, rabdare de la parinti, iubire si dragoste de la familie, intelegere de la amici, sinceritate de la prieteni, ingaduinta de la varstnici, respect de la tineri, sanatate si petere de la trup, har si intelepciune de la duh!…
Dumnezeu sa ne poarte de grija si sa ne ajute, tuturor, in continuare, in tot lucrul cel bun! Amin!…

Rugăciune pentru noul an – 2025!…
Doamne, mai este puţin timp şi vei deschide uşa unui nou an. În timp ce îmi iau rămas bun de la cel vechi, îl îmbrăţişez pe cel nou. Sunt fericit de certitudinea pe care ne-o dai, asigurându-ne că Te afli între ani.
Dar înainte de a închide uşa înspre trecut, te rog, lasă-mă să mă mai uit odată înapoi şi să-Ţi mulţumesc pentru ajutorul preţios pe care mi L-ai dat în anul care a trecut. M-ai dotat cu răbdare în încercări. M-ai susţinut cu braţul Tău când m-am clătinat. Îţi mulţumesc pentru acest ajutor.
Atunci când cei din jur m-au dezamăgit şi nu de puţine ori m-au jignit, Tu ai fost lângă mine cu mângâierea Ta sublimă. Când sufletul îmi era tulburat, Cuvântul Tău m-a susţinut. Tu ai fost Acela care mi-ai şters lacrimile şi m-ai consolat.
Ori de câte ori m-am simţit singur şi părăsit, mi-ai arătat că eşti cu mine. M-ai luat de mână şi mi-ai spus că întunericul va trece. Mulţumesc, Doamne.
Când m-am aflat la răspântie, neştiind încotro să apuc, Tu m-ai călăuzit. Duhul Tău mi-a arătat în ce direcţie să o iau. Tu m-ai înviorat şi mi-ai dat putere, când am obosit pe cale. Tu m-ai cheamat deoparte ca să mă odihnesc. Dragostea Ta mi-a dat forţe noi. Puterea Ta m-a însufleţit şi mi-a dat curaj. Mulţumesc şi pentru aceasta, Tată.
În pericole, Tu m-ai protejat. Îngerii Tăi nevăzuţi m-au înconjurat. Mulţumesc, Dumnezeul meu iubit.
Când descurajarea m-a cuprins, Tu m-ai îndemnat să merg mai departe. Mi-ai dat asigurarea că eforturile mele nu sunt zadarnice. M-ai ajutat să-mi recapăt încrederea în mine, amintindu-mi că Tu îmi eşti deajuns. Doamne, cât de mult te iubesc pentru acesta.
Atunci când prietenii nu m-au înţeles, Tu nu m-ai părăsit şi ai stat alături de mine. Tu m-ai înţeles, cum numai Tu o poţi face. Mulţumesc, Doamne.
Doamne înainte de a închide uşa în faţa trecutului meu personal, vreau să am certitudinea că las în urma mea o casă curată. Ajută-mă, ca nu cumva să duc vreun gunoi cu mine în viitor, sau, ceea ce este şi mai grav, să-l ascund undeva, sub vreun covor.
Ştiu că dacă voi ascunde îndoieli, temeri, resentimente şi dacă nu voi ierta, taote acestea mă vor urmări şi nu îmi vor da pace. Aşa că, înainte de intra pe uşa noului an, ajută-mă să rezolv orice problemă pe care o am. Te rog, să-mi dai tăria să pot înfrunta problemele pe care le-am ascuns sau ignorat. Ajută-mă să nu dau vina pe alţii, ci să-mi asum eu toată responsabilitatea pentru reacţiile mele.
Te invit Doamne, în cele mai întunecate şi intime locuri ale mele. Arată-mi Tu care sunt lucrurile pe care am refuzat să le înfrunt. Dă-mi curajul să pot merge împreună cu Tine în locurile cele mai tăinuite ale elui meu. Apoi, dă-mi Tu răbdarea ca să rezolv ceea ce trebuie rezolvat. Mă predau cu totul Ţie. Curăţeşte-mă. Pregăteşte-mă pentru ceea ce îmi rezervă viitorul.
Doamne, acum Tu ai deschis larg uşa noului an. Mă bucur că Tu poţi vedea ceea ce este în faţă, eu nu. Pentru mine este ca şi cum aş încerca să văd prin ceaţă. Îţi mulţumesc Doamne, că Tu nu numai că ştii încotro trebuie să merg, dar Tu ai pregătit şi drumul pe care să păşesc. Şi eu am convingerea că este calea cea bună, fiindcă Tu eşti un Dumnezeu al iubirii. Atunci când mă voi izbi de încercări şi experienţe neplăcute, aminteşte-mi că Tu controlezi viaţa mea şi că toate lucrurile lucrează spre binele meu, şi mai ales spre creşterea mea spirituală.
Aşa cum Tu deschizi uşa noului an şi eu îmi deschid uşa inimii. O deschid larg, ca briza înviorătoare a Duhului Tău să producă prospeţime în sufletul meu. Mătură Tu toate pânzele de păianjen ale îndoielii de sine. Aminteşte-mi Tu cine sunt eu în Hristos. Împrospătează-mi memoria. Prin Tine, pot face tot ceea ce pretinzi de la mine.
Uşa mea personală o deschid larg. Parcă te aud cum îmi şopteşti ca lui Iosua: “După cum am fost cu Moise, voi fi şi cu tine. Eu nu te voi părăsi. Întăreşte-te şi îmbărbătează-te.” Am hotărât să te pun la încercare.
Deschid uşa şi mai larg şi te aud cum îmi spui, ca lui Ghedeon: “Domnul este cu tine, viteazule.” Am hotărât să te cred pe cuvânt şi să fac tot ceea ce Tu vrei ca eu să fac.
Deschid uşa tot mai larg şi te aud vorbindu-mi prin Sf. Ap. Pavel: “Bucură-te în Domnul.” Doamne, am hotărât să mă bucur mai mult în Tine, în anul care vine decât am făcut-o în cel trecut. Ajută-mă să nu mă las furat de forţa împrejurărilor, ci să mă concentrez numai asupra Ta. Dacă mă uit în jur, s-ar putea să mă descurajez. Dar dacă mă uit la Tine, voi şti mereu că Tu controlezi totul şi că mă pot bucura, indiferent de împrejurările în care mă aflu.
Da, Doamne, ai deschis larg uşa noului an. Dar repet. Nu pot vedea înainte mai mult decât un abur. Şi aceasta nu este deajuns. Am vise şi mi-am propus anumite scopuri. Dacă mă las călăuzit, lumina Ta va străluci şi aburul va dispărea. Atunci scopurile mele vor fi voia Ta pentru mine.
Dar înainte de a păşi pragul noului an, mai am o ultimă cerinţă. Este vorba de aceia pentru care ceaţa este dureros de deasă. Lasă ca lumina Ta să strălucească prin mine, pentru ei.
Fă-mă un canal prin care să curgă râuri de iubire, de lumină, de căldură. Vreau ca să-i iau de mână şi să-i călăuzesc în noul an. Şi poate că la sfârşitul călătoriei lor se vor opri şi vor spune şi ei: “Doamne, lasă-mă să mă uit înapoi şi să-Ţi mulţumesc”.

În loc de epilog…
Dă-mi, Doamne, în noul an!…

Pe lângă cele menționate în rândurile anterioare, m-am (tot) gândit ca eu, personal, ce anume să-i (mai) cer eu lui Dumnezeu, pentru noul an și, nu numai, și, iată, am ajuns la următoarea rugăciune: Dă-mi, Doamne, în noul an, mai multă credință, mai multă nădejde și mai multă dragoste!…
Totodată, te rog foarte frumos să-mi dai mai mult echilibru, discernământ și dreaptă socoteală!…
Încă îți mai cer mai multă înțelepciune, mai multă răbdare dar, și mai multă demnitate, mai mult curaj însă și mai multă milă!…
De asemenea, vreau să-mi mai oferi mai multă încredere, în Tine și, în mine și, bineînțeles, și în semenii mei, fără însă, a (mai) fi naiv ori credul!…
Îți mai cer, Doamne, să îmi dai sănătate, sufletului, minții, inimii și trupului, altfel spus, să mă ții sănătos și cu mintea întreagă, că-i mare lucru acesta!…
Mai dă-mi, Doamne, puterea, calitatea ori capacitatea de a ierta, de mă ruga, de a ajuta, de a împlini, de a râde cu cel ce râde și de a plânge cu cel ce plânge!…
Nu în ultimul rand, dă-mi, Doamne, virtutea cinstei, a onestității și a corectitudinii, a dreptății și (a) altruismului, a cumințeniei, tăcerii, modestiei și discreției!…
Mai dă-mi, te rog frumos, puterea de nu ma plânge, niciodată, de nimeni și de nimic și, totodată, să știus să gestionez, să rascumpăr și să drămuisc, așa cum trebuie, vremea vieșii mele, de aici și de acum!…
În rest, dă-mi Doamne, ce este important, necesar, esențial, fundamental, indispensabil și pretios, valoros ori folositor pentru și, în viata mea, iar, în fruntea tuturor, dă-mi, Dumnezeule Doamne, mântuirea sufletului și a trupului meu! Amin!…
Și, încă ceva, ajută-mă, pentru a câta oară, să înțeleg că, dacă te am pe Tine, sunt totul și am totul însă fără Tine nu sunt și nu am absolut nimic!…
Acestea fiind zise, Îți mulțumesc, în mod deosebit, pentru tot și pentru toate!…
Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului și, mă miluiește și (mă) mântuiește, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor! Amin!…


În loc de concluzie…

Sfanta Urare la Sarbatorile Albe si Dalbe,

Cu prilejul Sfintelor Sarbatori de Iarna, ale Craciunului, Anului Nou si Bobotezei, intorcandu-va toata dragostea, deschiderea si disponibilitatea dumneavoastra fata de mine, va doresc, sa aveti parte, in continuare, de: binecuvantare dumnezeiasca, de bucurie cereasca, de mangaiere spirituala, de sanatate, trupeasca si sufleteasca, de liniste interioara, de bunatate launtrica, de implinire materiala si de rasplata duhovniceasca!…
Anul urmator sa va aduca: de la Dumnezeu sfintire, desavarsire si mantuire iar de la oameni aleasa, bogata si rodnica (con)vietuire!…
Sa va bucurati, permanent, in viata dumneavoastra, de mangaierile dumnezeiesti si de intalnirile/impartasirile, comunionale, omenesti!…
Din parte-mi, asadar, va doresc: viata vesnica de la Dumnezeu si viata frumoasa de la semenii sau fratii nostrii – oamenii!…
Sa ajungeti: cu pletele albe ca florile dalbe, senini si fericiti precum copiii si nepotii, bucurosi/impliniti precum bunicii, luminati si curati precum zapada si, vigurosi, optimisti ori pozitivi precum bradul incarcat de Craciun!…

Un sincer si calduros „La multi, buni si binecuvantati ani!”

Doamne ajuta-ne!

Cu aleasa pretuire si deosebita consideratie,

@Stelian Gombos


În loc de încheiere…

Sfântă urare la ceas de sărbătoare…

În noul an – 2025, să intrăm/să pășim și, să umblăm, toți, cu: binecuvântare de la Dumnezeu, recunoștință de la semeni, prețuire de la apropiați, admirație de la cunoscuți, apreciere de la colegi, stimă de la vecini, mângâiere de la frați și/sau surori, bucurie de la copii, veselie de la spirit, răbdare de la părinți, iubire și dragoste de la familie, înțelegere de la amici, sinceritate de la prieteni, îngăduință de la vârstnici, respect de la tineri, sănătate și putere de la trup, har și înțelepciune de la duh!…

Dumnezeu să ne poarte de grijă și să ne ajute, tuturor, în continuare, în tot lucrul cel bun! Amin!…

La mulți, buni, sănătoși, rodnici, voioși, frumoși și binecuvântați ani!…

Cu aleasa pretuire si deosebita consideratie,



@Stelian Gomboș

steliangombos.wordpress.com

by

Referinţă Bibliografică

Din seria: “La ceas de sărbătoare” Inca un an…/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 19 decembrie 2024