Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » O CLIPĂ, UN INFINIT… autor Anna-Nora Rotaru-Papadimitriou

O CLIPĂ, UN INFINIT… autor Anna-Nora Rotaru-Papadimitriou

 

O CLIPĂ, UN INFINIT…
#AnnaNoraRotaru – autor

Oraşul se cufundă-n întuneric de tăciune
Şi-o linişte apăsătoare-i pe străzile pustii…
Aiurea mă duc paşii, în suflet goliciune
Cu şoapte zăvorâte, în gură amărăciune
Cât simt dezamăgire, vreodată n-ai să ştii…

Mi-s gândurile deşarte, nu ştiu pe ce tărâm,
De vise destrămate, mă poartă în zadar…
Mai tremură cu mine vreo frunză de salcâm
Şi clipele se sparg căzând pe caldarâm,
Pe umbra-mi alungită, la colţ sub felinar…

Ce palidă-i lumina, se-mprăştie icteric,
Pe margine de parc, pe goale bănci în şir…
Nici vântul nu prea suflă, încolăcit şi sferic
La poale de copaci, zvâcneşte doar coleric,
Frunzişul frământându-l, ca gândul să-l deşir…

Mă inundă amintiri, puhoi ce se revarsă,
Pe drumul vieții mele, pe cărărui de timp…
Trecutul scormonesc, pare o umbră ştearsă,
Ascunsă prin unghere, durere sau o farsă,
În toamna-mi de trăiri, răzvrătită în răstimp…

Aiurea mă duc paşii… timpul mă petrece…
Uscate frunze-s anii, unde-o s-ajung, nu ştiu…
Îmi caut Orizontul în neantul sumbru, rece,
Îl văd cum licăreşte, dar mai departe trece,
Lăsându-mă-n oraşul, ce pare mort, pustiu…

Aştept parcă ceva… un ceva să se întâmple…
Din infinit vreun zgomot, în colţul mut şi trist…
Ca o văpaie-n noapte, sufletul să-mi împle,
Vise să-mi aducă, să-mi germineze-n tâmple,
Culoare să-mi dea clipei, să simt că mai exist…

_____________ NORA _____________
versuri din vol. __ „ Pe urma pașilor pierduți „__

Facebooktwitterby feather