“Muze și muzee. Pasteluri de primăvară. Recital de muzică și poezie la Biblioteca Metropolitană București”

Luni 4 mai 2026, la Sediul Central al Bibliotecii Metropolitane București, în organizarea Bibliotecii și a Asociației Femeilor Universitare, s-a defășurat în salonul cu vitralii, în prezența unui public interesat de aceste sérii de evenimente culturale multisenzoriale și de prietenoasă socializare, recitalul de muzică și poezie ,,Pasteluri de primăvară”  întâlnire sub genericul programatic “Muze și muzee”. După dialogul artelor muzică, poezie, pictură pe tema ”Legenda Mărțișorului”, desfășurată la 30 martie a.c., participanții s-au reîntâlnit în același cadru generos cu Mariana Mirescu, mezzosoprană, artist liric la Filarmonica ,,George Enescu” din București[1], conf. univ. Oana Rădulescu Velcovici, profesor asociat la clasele de pian ale Universității Naționale de Muzică din București, cu studenții ei, pianiștii Ioana Amalia Bordan, anul III și, ca o surpriză, Andi Zhu, anul I. Serata a cuprins un program de artă de nivel academic, iar moderatoare a primei părți a fost Cristina Lascu, jurnalist cultural cu studii în științele comunicării și în actorie, care însuflețește prin prezența ei spirituală aceste întâlniri. Prima oră și jumătate a fost destinată muzicii și poeziei iar partea a doua a întâlnirii a captivat auditorii cu prelegerea prezentare excelent documentată ,,Învierea Domnului evocată în pictură”, susținută de pictorul Cezar Corâci. Toate momentele artistice din program au primit binemeritate aplauze sincere, atestând interesul și receptivitatea crescute ale auditorilor. Cu urarea “Cristos a înviat!”, Cristina Lascu[2], a anunțat la început că manifestarea este dedicată Învierii Domnului Iisus Cristos, iar această temă se regăsește ilustrată la avizierul de la intrarea în curtea Bibliotecii, unde au fost expuse pentru prima dată reproduceri după cărțile poștale din perioada interbelică păstrate în Biblioteca Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Pe parcursul seratei muzical-poetice, moderatoarea a prefațat momentele muzicale recitând și comentând poeziile: La “Paști”, de George Topârceanu, “Sfârșitul iernei”, “Noaptea”, “Balta”, din ciclul de “Pasteluri” de Vasile Alecsandri, “Cântec – Vei plânge mult ori vei zâmbi?” de Lucian Blaga, articolul “De Paști” publicat de Mihai Eminescu în vremea sa, “La Paști” de George Coșbuc, “Paștele” și “Oaspeții primăverii” de Vasile Alecsandri,  “Lacul” de Mihai Eminescu, “Oul dogmatic” de Ion Barbu, “Altă matematică” de Nichita Stănescu și “Primăvara” de Vasile Alecsandri. Poeziile au fost prezentate ca sublimări ale dragostei oamenilor, în particular ale iubirii românilor pentru viața senină petrecută în mijlocul și în simbioză cu natura pastorală, vegetală, cu păsările și vietățile acvatice, înclinarea spre voioșie și glumă – în parodia dialogului dintre ouălele de Paști în poezia lui Topârceanu, în tratarea în poezia cultă a motivelor universale precum cel al nufărului, în sincronizarea cu curentele lirice din secolul XX, la Ion Barbu și Nichita Stănescu. A reeșit însă, pentru creația poetică și muzicală, dialogul fecund și continuitatea valorificării cuceririlor diferitelor epoci creatoare, de la Renaștere și Iluminism, la clasicism, romantism și modernism, un fir călăuzitor în trăirea autentică a emoțiilor și ideilor înălțătoare. Creațiile poeților români s-au luminat reciproc, iar moderatoarea Cristina Lascu i-a celebrat pe poeți, dovedindu-ne încă o dată că avem un tezaur artistic ce merită a fi tradus pentru străini, în mai multe limbi decât s-a realizat până acum dar să-l promovăm cu consecvență și în mijlocul apropiaților noștri contemporani care aduc în viața cotidiană prea puțin, ci dimpotrivă, din noblețea princiară a caracterului[3] poeților noștri[4]. Susținută de conferențiar Oana Rădulescu Velcovici cu multă simțire artistică la pian, mezzosoprana Mariana Mirescu s-a evidențiat prin strădania de a întruchipa dulci și onorante roluri: de conducătoare, parcă, a unui cor creștin în imnul compus de Gavriil Musicescu, “Cristos anesti, Cristos a înviat!”[5], de închinătoare la icoane dragi, în liedul “Morgengebet – (Rugăciunea de dimineață)” compus de George Enescu pe versurile poetei Carmen Sylva, Regina Elisabeta a României, unde Enescu se încadrează liedului clasic alegând pentru acompaniament acorduri arpegiate în tonalitate majoră ce evocă sunetele harpei. După liedul nr. 7 “Die Lotosblume (Floare de lotus)” pe versuri de Heinrich Haine, miniatură din ciclul / colecția “Myrthen, (Mirții)[6]”, dedicată logodnicei sale Clara Wieck de către Robert Schumann, în ajunul nunții lor, solista a prezentat în programul care a intercalat poezii și piese instrumentale la pian, liedul “Der Tod und das Mädchen – (Moartea și fata)” op 7 nr 3, de Franz Schubert, pe versuri de Mathias Claudius, o angajare artistică determinantă, necesară transmiterii complexului mesaj poetic. Într-un crescendo de trăire au fost interpretate alte miniaturi intercalate celorlalte momente: “An die Musik, (La / către muzică)” op. 88, nr. 4, de Franz Schubert, versuri de Franz von Schober, “Ich liebe dich – (Te iubesc!)” de Ludwig van Beethoven, versuri de Karl Friedrich Herrosse. Au încununat armonios recitalul solistic vocal patru din cele “Sept chansons de Clément Marot – (Șapte cântece pe versuri de Clément Marot)”, opus 15, de George Enescu, „Estrenne à Anne – Dar de Anul Nou”, “Languir me fais –Tu m-ai uitat sau Tânguitor de dor”, „Aux demoyselles paresseuses d’escrire à leurs amys – Domnișoarelor leneșe de-a scrie prietenelor lor”, ’’Present de couleur blanche – Cadoul de culoare albă”, tablouri de gen, crochiuri strălucitoare sau mai umbrite încărcate de emoții și sentimente omenești intens surprinse artistic de solistă și acompaniatoare,[7] iar spre finalul programului, inspiratele pagini muzicale “Stelele-n cer” de Nicolae Bretan pe versurile poetului Mihai Eminescu. Tânăra Ioana Amalia Bordan “a început studiul pianului la vârsta de șapte ani la liceul «Dimitrie Cuclin» din Galați, continuându-și pregătirea la Colegiul Național de Muzică din București unde a lucrat cu profesori de prestigiu, a participat la numeroase olimpiade naționale atât la pian cât și la teorie muzicală, în prezent fiind studentă în anul trei la Universitatea Naținală de Muzică din București la clasa doamnei conferențiar universitar Oana Rădulescu Velcovici. A susținut recitaluri în cadrul Fundației Culturale «Remember Enescu», a cântat în cadrul Facultății și din anul 2024 participă în fiecare lună la seratele «Muze și muzee» organizate de Biblioteca Metropolitană din București. Pianul reprezintă pentru ea limbajul artistic esențial prin care își exprimă recunoștința față de profesorii care au îndrumat-o în formarea sa” – citat din programul de sală din cadrul Festivalului internațional “George Enescu”, la recitalul ”Cântecul din Luminiș” susținut la Vila Luminiș din Sinaia și la Biblioteca Metropolitană din București anul trecut.[8] Ea a interpretat cu siguranță și delicată transpunere piesele nr. VI “Des pas sur la neige / Pași pe zăpadă”, nr. IV ”Les sons et les parfums tournent dans l’air du soir/ Sunetele și miresmele plutind în aerul serii” și X “La cathédrale engloutie / Catedrala scufundată” din Caietul I ”Préludes / Preludii” de Claude Debussy, compozitor impresionist care pictează cu sunete inefabilul naturii, anotimpurilor și momentelor zilei, ca și pe cel al simțirii omenești vibrând la frumos, la corespondențele baudelairiene.

Cu interpretarea părții întâi, Allegro, din sonata pentru pian în fa minor, opus 2, nr. 1, prima compusă de Ludwig van Beethoven, un debut la seratele ,,Muze și muzee” și o surpriză plăcută ne-a rezervat tânărul pianist de origine chineză Andi Zhu. “S-a născut în București la 18 decembrie 2004. A urmat primele opt clase la Școala Profesională Specială pentru Deficienți de Vedere din strada Austrului, București. Din clasa a șaptea a început studiul pianului în particular cu profesoara Luiza Vișan. Din clasa a noua a urmat cursurile liceului economic special «Regina Elisabeta», cursuri pentru învățământul special pentru deficienți de vedere, din București, iar din clasa a zecea a fost admis la Colegiul Național de Muzică «George Enescu» unde a studiat în clasele a X-a, a XI-a și a XII-a la clasa de pian a profesoarei Lucia Teodorescu. În cei trei ani de studii la Colegiul de Muzică «G. Enescu» din capitală a participat la toate concursurile de interpretare la pian din liceu unde a cucerit de fiecare dată premiul întâi (…) Din clasa a zecea a participat în fiecare trimestru la recitalurile organizate de Fundația «Remember Enescu» la Palatul Mogoșoaia. În 2024 a intrat la Universitatea Națională de Muzică din București, Facultatea de interpretare, unde a urmat cursurile anului întâi la specialitatea clavecin, la clasa doamnei conferențiar universitar Fernanda Romilă Racoveanu. Din anul 2025 a susținut un nou examen de admitere la aceeași Universitate, la secția pian principal, unde studiază în prezent, fiind student în anul întâi la clasa doamnei conferențiar universitar Oana Rădulescu Velcovici.”[10]  Andi Zhu dovedește seriozitate și interes pentru atitudinile culturale profunde, ca și colega lui mai experimentată, Ioana Amalia Bordan, fiecare partitură și stil compozițional fiind încărcate cu diferite genuri de tensiuni și tipuri de acumulări și împărtășiri de energie. Coordonarea foarte bună a celor două mâini, diferitele tușee sonore, marcarea elementelor de arhitectură muzicală și investirea frazelor muzicale după rolul fiecăreia, sunt deja preocupări de cert interes spre profesionalizare. Pentru Andi Zhu aceste caracteristici s-au reflectat în sonata mai sus numită și în Studiul op. 25 nr. 1 în La bemol major, “Harfele”, de Frédérich Chopin, iar pentru Ioana Amalia Bordan, în preludiile lui Debussy și în Studiul-tablou op. 33 nr. 6 în do diez minor de Serghei Rahmaninov. Nu doar biografia compozitorilor își pune pecetea pe atmosfera creațiilor lor ci și caracterul general al societății și al vremii în care aceștia au trăit, pornind de la piesele solicitate / comandate de anturajul cultural și social până la piesele create în bună parte pentru exprimarea liberă și în mijlocul unui public mai larg și divers a originalității creatoare. Impresiile bune nu au pălit la reascultarea înregistrării seratei în care mentora, conf. univ. Oana Rădulescu Velcovici, prin acompanierea pieselor vocale, și discipolii ei, prin piesele pentru solo de pian, au creat o “orchestră” ideală pentru un asemenea cadru de desfășurare cameral minion. Pot afirma că tinerii pianiști au secondat-o cu aceeași acribie, strictețe stilistică și pathos reținut sau mai dezlănțuit care caracterizează interpretarea pianistică a doamnei conf. univ. Oana Rădulescu Velcovici.[11]

Aurelian Popa Stavri

 

[1] Mezzosoprana Mariana Mirescu a participat în 23 03. 2026 și la recitalul ,,Armonii ele inimii”, împreună cu mezzosoprana Liliana Șeica, soprana Manuela Mocanu, soprana Ileana Ionescu, acompaniate la pian de Ileana Spânu-Dănilă, la Palatul Universul, din str. Brezoianu, București.

[2] Cristina Lascu a urmat studii de arta actorului, susţinându-şi examenul de licenţă la UNATC în 1999 după ce a absolvit Facultatea de Energetică. În  1994 a absolvit şi Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii Bucureşti, fiind din acelaşi an redactor la Televiziunea Română unde a realizat documentare pe teme din domeniul teatrului şi al muzicii clasice. Între 2006 şi 2010, a studiat regie de operă la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, perioadă în care a fost şi editorul paginii de muzică clasică a revistei “Time Out Bucureşti”. A interpretat personajele Anna-Magdalena Bach din „Oratoriul Patimile după Matei” şi Georges Sand din “Chopin şi romantismul muzical”, ambele spectacole fiind produse şi difuzate în direct de canalul TVR 2. Timp de patru stagiuni, a colaborat cu Filarmonica “George Enescu”,  realizând, în cadrul proiectului „Stagiunea de Marţi Seara”, spectacolele de teatru şi muzică „Soţul meu, domnul Bach”, „Mozart  şi eternul feminin”, „Jurnal de căsătorie” (după jurnalul soţilor Clara şi Robert Schumann) şi „Scrisori romantice” (care a inaugurat „Anul Internaţional Chopin”). Din 1995 a fost reporter acreditat la toate ediţiile Festivalului Internaţional „George Enescu”.

[3] Prin caracter se înțelege inclusiv voința de reprezentare superioară, artistică, a realității, chiar dacă ea, realitatea, nu este întotdeauna cea dorită.

[4] Considerațiile acestea ne aparțin, n.a.

[5]Χριστός ανέστη εκ νεκρών, θάνατο θανάτον πατήσας, και τοις εν της μνήμασι, ζων χαρισαμενος! Chrístos anésti ek nekrón,/ thánato thanáton patísas,/ ké tis en tis mnímasi,/zon charisamenos!

 

[6] Mirtul, arbust ornamental, veșnic verde, aromat, cu flori albe sau roz, simbol al iubirii și castității. Folosit în cununi de mireasă și în parfumerie (uleiuri esențiale).

[7] Spre clarificarea versurilor, cu traducerea în limba română, solist Valentin Teodorian, cu orchestrația semnată de Theodor Grigoriu,  https://www.youtube.com/watch?v=VJS6I5UjMME ca și seria de videoclipuri despre lucrările lui George Enescu în cadrul seriei ”Enescu pe înțelesul tuturor”. Autor: prof.  univ dr. D H C Dan Dediu, compozitor și muzicolog. Enescu Tube@  Ep. 5, Șapte cântece pe versuri de Clément Marot.

[8] Citat prezentat de moderatoarea seratei, Cristina Lascu.

[9] Andi Zhu, Oana Rădulescu Velcovici, Cristina Lascu, Cezar Corâci, Mariana Mirescu, Doina Oltea Papuc.

[10]Preluare din prezentarea citită de doamna Cristina Lascu.

[11] You Tube:Biblioteca metropolitană București –  ,,Pasteluri de primăvară” muzică și poezie cu Mariana Mirescu, Oana R. Velcovici și Cristina Lascu. ,,Muze și muzee” – “Învierea Domnului în pictură”. 4 mai 2026 la Sediul Central “Mihail Sadoveanu”. Cadru didactic asociat dr. Oana Rădulescu Velcovici, Departamentul de instrumente cu claviatură și muzică de cameră, profesor asociat, Universitatea Națională de Muzică din București, doctor în muzică prin susținerea în anul 2005 a tezei de doctorat Maria Fotino și pianistica secolului XX. https://www.unmb.ro/profesor/radulescu-velcovici-oana/

by