Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Quo Vadis

Quo Vadis

Te voi aștepta în primăvară,

când cerul plânge fără glas,

și-n mugurii ce se desfac

răsare umbra ta din ceas.

 

Te voi aștepta sub cer de vară,

în arsura care mă desface,

și-n vântul cald ce nu te știe

aud pasul tău cum tace.

 

Te voi aștepta în toamna grea,

când frunza moare prin cădere,

și-n stingerea din roșul ei

te simt venind spre nicăiere.

 

Te voi aștepta în iarna albă,

când viscolul nu-și află loc,

și-n fiecare fulg ce cade

îți scriu numele în foc.

––––––––––––––––-

Te voi aștepta când totul tace, când lumea nu mai vrea nimic, și-n liniștea rămasă vie doar tu mai ești al meu suspin.

Te voi aștepta fără să spun, nici dorul care mă doboara; nici dorul ce ma-nghionteste în pulsul inimii ascuns te naști și mori iubit, cat zece.

Te voi aștepta și dincolo, când trupul meu se va sfârși, și-n veșnicia fără margini, te vor știi toți ca Povestea Miilor de Pagini.

 

Facebooktwitterby feather

Parerea ta...

You must be logged in to post a comment.