Te voi aștepta în primăvară,
când cerul plânge fără glas,
și-n mugurii ce se desfac
răsare umbra ta din ceas.
Te voi aștepta sub cer de vară,
în arsura care mă desface,
și-n vântul cald ce nu te știe
aud pasul tău cum tace.
Te voi aștepta în toamna grea,
când frunza moare prin cădere,
și-n stingerea din roșul ei
te simt venind spre nicăiere.
Te voi aștepta în iarna albă,
când viscolul nu-și află loc,
și-n fiecare fulg ce cade
îți scriu numele în foc.
––––––––––––––––-
Te voi aștepta când totul tace, când lumea nu mai vrea nimic, și-n liniștea rămasă vie doar tu mai ești al meu suspin.
Te voi aștepta fără să spun, nici dorul care mă doboara; nici dorul ce ma-nghionteste în pulsul inimii ascuns te naști și mori iubit, cat zece.
Te voi aștepta și dincolo, când trupul meu se va sfârși, și-n veșnicia fără margini, te vor știi toți ca Povestea Miilor de Pagini.

Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..