Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » ESEU » Din seria: „2026 – Anul omagial al pastorației familiei creștine și anul comemorativ al sfintelor femei din calendar” Despre primenirea duhovnicească a tinerilor în Hristos, prin Biserică…

Din seria: „2026 – Anul omagial al pastorației familiei creștine și anul comemorativ al sfintelor femei din calendar” Despre primenirea duhovnicească a tinerilor în Hristos, prin Biserică…

Din seria: „2026 – Anul omagial al pastorației familiei creștine și anul comemorativ al sfintelor femei din calendar”

Despre primenirea duhovnicească a tinerilor în Hristos, prin Biserică…


Pe tot parcursul vieţii pământeşti trebuie să trăim cu credinţa şi convingerea că în Biserică toţi suntem tineri, căci una este vârsta tinereţii – cu aspiraţiile şi asperităţile ei inerente şi fireşti – şi altceva înseamnă a fi tânăr şi receptiv din punct de vedere spiritual, adică în stare să primeşti mereu noi impulsuri, care te îmbogăţesc şi te împlinesc duhovniceşte!…

Tinerii vin întotdeauna cu prospeţimea şi sinceritatea lor în modul de a aborda adevărurile vieţii, ceea ce ar putea fi un important ajutor acordat societăţii pentru a se putea elibera de servituţile dedublării. Puritatea, curăţia, sinceritatea, spontaneitatea şi curajul tinerilor în analizarea, cu multă obiectivitate şi imparţialitate, a problemelor lumii post – moderne pot veni în sprijinul maturilor şi al vârstnicilor – care sunt generaţii rănite de atâtea experienţe negative şi dureroase. Aceştia, la rândul lor, i-ar putea apăra pe tineri de a mai trece din nou prin astfel de experienţe!…

Tinerii trebuie să fie chemaţi să facă parte din viaţa de zi cu zi a slujirii Bisericii, căci fără ei cu siguranţă că multe aspecte ale împlinirii şi înaintării misiunii în social, de pildă, s-ar face cu mai multă dificultate!…

Ei trebuie să vină la un soroc firesc al existenţei în cetatea creştină şi-n Biserică, cu un „snop” şi un „buchet” de fapte strâns legate cu firul de cicoare al dragostei de Dumnezeu şi de semeni şi să ni se prezinte ca parte a întregului Ecleziei!…

Tinerii, cu a lor tinereţe spirituală – care trebuie să fie o stare a „duhului” iar nu doar a vârstei, sunt chemaţi să reevalueze atitudinea apologetic–mărturisitoare şi misionară în aceste vremuri de acţiuni prigonitoare, concertate împotriva Bisericii într-un număr mare şi variat dintre care amintim câteva cum ar fi: desacaralizarea, secularizarea şi laxismul religios, arghirofilia şi hedonismul precum şi iconoclasmul post-modern, cu care ne confruntăm în aceste zile!…

Toate acestea duc la înmulţirea păcatului şi a patimii, care ajung să fie considerate drept „fireşti” şi „normale” ori ele, de fapt, ne secătuiesc şi ne vlăguiesc, din punct de vedere duhovnicesc!…

Pentru combaterea acestora este nevoie de canalizarea tuturor energiilor sufleteşti şi trupeşti ale omului, cu mult discernământ, bineştiind că cei cu care ne luptăm sunt fără de trupuri, răcnind ca un leu căutând pe cine să înghită, şi să facem toate acestea convinşi fiind că suntem membrii Bisericii lui Iisus Hristos, pe care, potrivit asigurărilor Sale, nici porţile iadului nu o vor birui!…

Vorbind, aici, de primenirea duhovnicească, ne referim la purificarea noastră duhovnicească ce trebuie să urmeze şi să împlinească, în mod integral, învăţătura Bisericii lăsată nouă moştenire de către Mântuitorul Iisus Hristos, Care, prin glasul Scripturii şi al Sfinţilor Părinţi, ne arată nouă calea (unică şi autentică) ce duce la mântuire, parcurgând drumul de la „Chip” la „Asemănare”, adică de la „Biserica luptătoare” spre „Biserica Triumfătoare” a Împărăţiei celei veşnice a Cerului, care nu este din lumea aceasta (a păcatelor) dar este pentru lumea aceasta (a păcătoşilor)!…

Propovăduirea şi mărturisirea noastră nu trebuie să fie una de „ghetou” ci una săvârşită în tot locul şi în tot ceasul, cu timp şi fără timp, pentru a ajunge la o curăţire şi o desăvârşire a lăuntrului nostru şi al interiorului sufletesc al aproapelui nostru, oricare sau ori de unde ar fi acesta!..

Zic toate acestea pentru că, mai nou, observ o stare de instaurare a ispitei şi a păcatului comodităţii, a triumfalismului şi a autosuficienţei, toate fiind mânate de păcatul orgoliilor personale, adică a mândriei şi a slavei deşarte!…

Energia rămasă după toată răvăşirea noastră moral-duhovnicească, o epuizăm prin provocarea şi alimentarea patimii curiozităţii, a vanităţii, a satisfacerii plăcerilor şi a păcatelor de tot felul, după care ajungem la deznădejdea celui prins cu geanta de droguri, ori la cea a sinucigaşului – toate acestea din cauza diavolului care a reuşit să ne înrobească, din punct de vedere psihic, moral-duhovnicesc, sufletesc şi trupesc prin anihilarea pazei asupra celor cinci simţiri!…

Tendinţelor bine cunoscute de instituţionalizare sau elitism, tinerii creştini trebuie să le opună smerita participare la suferinţele, încercările şi bucuriile celor mulţi, acceptând să aibă puterea, dreapta socoteală şi capacitatea de a dori să rămână mereu tineri, pentru a avea interesul şi entuziasmul de a fi permanent în comuniune cu oamenii, în şi prin Biserică!…

În tot acest răstimp acordat, din bunătate divină, dobândirii mântuirii noastre, trebuie să învăţăm foarte multe lucruri, în primul rând că nu suntem niciodată singuri, că Dumnezeu este mereu asupra fiecăruia dintre noi; să învăţăm că trebuie să fim recunoscători celor care ne-au învăţat, ne-au îndrumat şi ne poartă de grijă şi să nu-i judecăm pe cei care nu au putut fi alături de noi atunci când aveam nevoie!…

Întâlnim, deseori, foarte multe categorii de tineri: unii smeriţi, alţii orgolioşi sau nerăbdători, unii foarte entuziaşti alţii foarte timizi, cu prejudecăţi ori fără, şi fiecare vine cu viaţa sa personală şi cu o anumită personalitate la care noi (acolo unde este cazul) suntem chemaţi să contribuim la încreştinarea, la catehizarea, la împlinirea sau la desăvârşirea acesteia, având convingerea fermă că toţi vor dobândi – în timp – ceva comun, şi anume dragostea pentru Iisus Hristos şi pentru aproapele, dragoste care trebuie să se materializeze în fapte concrete. Pot părea cuvinte mari, însă credem că fiecare dintre cei care aspiră la înfăptuirea şi împlinirea acestui deziderat sacru păstrează mereu rugăciunea pe care o spunem ca un salut: „Doamne Ajută!

Cu toţii suntem pelerini pe faţa acestui pământ şi, iată, ne-am oprit, în aceste zile şi vremuri, la tinerii, mereu alţii, care vor prelua pe mai departe activităţile şi acţiunile Bisericii şi vor creşte şi ei, aşa cum am crescut şi noi, vor zâmbi şi ei aşa cum am zâmbit şi noi, vor (de)săvârşi mereu noi şi folositoare fapte, şi, astfel, societatea creştină ori încreştinată va avea în viitor familii credincioase şi monahi adevăraţi; rugându-ne ca toate să se întâmple cu voia lui Dumnezeu şi cu nădejdea că vor fi spre mântuire!…


În loc de epilog…

Din seria: „Misionaria”

Întâlnirea Tinerilor Ortodocși – ITO 2026 București…

Peste câteva zile va începe ediția a opta a Întâlnirii Internaționale a Tineretului Ortodox (ITO), care se va desfășura, de data aceasta, pe parcursul a patru zile, în perioada 31.08 – 03.09.2026, la București și la care vor participa peste 2400 de tineri din toată țara, de peste hotare și din diaspora!…

Este un eveniment, național și internațional, ajuns, deja, iată, la a opta ediție, organizat de către Biserica Ortodoxă Română (BOR) și, în cazul de față, de către Arhiepiscopia Bucureștilor respectiv Patriarhia Română, în chiar anul 2026, când Biserica Ortodoxă Română a declarat „Anul omagial al pastorației familiei creștine și al Anului comemorativ al sfintelor femei din calendar”!…

De aceea, manifestarea în cauză va avea tema „Tinerii, familia și sensul vieții în Hristos”, cum spuneam, în contextul acestui an jubiliar!…

În acest sens, „Evenimentul de față își propune să reunească participanți, cu vârsta între 16 și 35 de ani, oferindu-le un cadru de întâlnire autentică, de formare duhovnicească și de dialog viu asupra temelor care îi privesc direct: familia, vocația și identitatea creștină într-o lume aflată în continuă schimbare”.

Prin urmare, sloganul sub auspiciile căruia se va desfășura această ediție a ITO se regăsește în demersul pastoral – misionar al Bisericii, potrivit căruia „Biserica Ortodoxă Română, asemenea unei mame iubitoare, înțelege că tinerii au nevoie de îndrumare, de ascultare, de respect și de încurajare”.

Cu alte cuvinte, ITO 2026 va fi un cadru prielnic pentru dialog deschis, pentru cunoașterea celuilalt și pentru a trăi împreună bucuria întâlnirii cu Iisus Hristos Cel viu”…

Altfel spus, „ITO 2026 își propune să fie un spațiu binecuvântat în care aceste întrebări să poată fi formulate cu sinceritate, iar răspunsurile să fie căutate împreună, în lumina lui Iisus Hristos, un cadru adecvat unui dialog viu, în care experiența Bisericii – cristalizată în viețile sfinților – se întâlnește cu întrebările, frământările și aspirațiile tinerilor de astăzi”.

„Totodată, evenimentul va contribui la dezvoltarea rețelelor deja existente de comunicare și de colaborare dintre tinerii implicați în activitățile din Biserică, astfel încât experiențele și bunele practici să fie împărtășite mai ușor între comunități”.

Așadar, „Scopul este, pe de o parte, o mai bună înțelegere a modului în care se raportează tinerii la viață, la Biserică și la provocările lumii de astăzi, iar pe de altă parte, susținerea participanților în misiunea lor de formatori”.

În acest registru și context, în care, iată, asist, în toate această perioadă, în aceste zile sau vremuri, la diferitele întâlniri ITO din țară, iar acum, din București, și rămân sincer, profund impresionat de frumusețea tinerilor noștri, de implicarea/organizarea responsabilă, caldă, iubitoare și părintească a Bisericii și de emoția, sfântă și binecuvântată ce izvorăște în cadrul, în timpul sau în urma tuturor acestor folositoare/ziditoare manifestări, momente și evenimente!…

Din ce știu eu doar marșul pentru viață mai reușește să egaleze aceste frumoase inițiative, toate realizate/desfășurate, după cum spuneam și mai sus, în cadrul și cu aportul concret, consistent, eficient și direct al Bisericii!…

Totodată, în asemenea clipe mă gândesc, mai ales acum, în acest an special, dedicat pastorației familiei creștine, întrebându-mă ce zestre, moștenire sau tezaur cultural, spiritual, duhovnicesc și național mai avem noi, astăzi?!…

Și, în acest sens, îmi răspund: mai avem Biserica, credința, spiritualitatea, cultura, familia, bătrânii, tinerii și copiii!…

Atât, că restul, din păcate, s-au cam dus, s-au pierdut!…

Prin urmare, haideți, oameni buni, să avem mare grijă de toți și de toate acestea, tratându-le/abordându-le cu maximă atenție și generoasă asumare sau responsabilitate căci, altminteri, dacă se duc (și) acestea, apoi ne-am dus și noi, ca neam, țară, nație, patrie și popor!…

Doamne ferește și miluiește!…

Să nu fie una ca aceasta!…

Drept urmare, în toată această împrejurare, în concluzie și încheiere, doresc să adresez sincere felicitări organizatorilor și gazdelor, aleasă gratitudine voluntarilor precum și deosebită admirație participanților!…

Dumnezeu să ne poarte de grijă și să ne ajute, tuturor, în continuare, în tot lucrul cel bun și binecuvântat! Amin!…

La mulți, buni, frumoși, sănătoși, voioși și binecuvântați ani, tuturor!…


Stelian Gomboş

https://steliangombos.wordpress.com/

Facebooktwitterby feather

Despre Stelian GOMBOS

Stelian Gombos – Scurta prezentare – Nascut la 08.07.1977, in municipiul Oradea, judetul Bihor – Teolog, jurist si publicist – Absolvent a doua facultati: Teologie si Drept – Absolvent a multiple si diferite cursuri, stagii si sesiuni de pregatire precum si a numeroase studii, postuniversitare, masterale, de specialitate, atat in tara cat si in strainatate – Doctor in Teologie – Consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte (SSC) din cadrul Guvernului Romaniei – Autor si coautor a 30 de carti sau volume de profil – Autor a numeroase studii de specialitate, lucrari, articole, eseuri, interviuri si recenzii – Initiator, organizator si coordonator a numeroase conferinte, seri duhovnicesti si evenimente spiritual – culturale – Participant la foarte multe simpozioane, conferinte, seri duhovnicesti si manifestari cultural – spirituale – Initiator, organizator, realizator si coordonator a numaroase proiecte, activitati sau campanii social – umanitare precum si actiuni sau proiecte caritativ – filantropice – Colaborator si participant la realizarea si desfasurarea a diferite evenimente cultural – spirituale, proiecte si evenimente social – umanitare sau comunitare – Membru a diferite organizatii, asociatii sau fundatii cultural – spirituale sau comunitar – sociale – Bun comunicator, colaborator, initiator, organizator, coordonator, orator, scriitor si vorbitor!… Eseurile: „Punct si de la capat ori ba?!”, „Romania in si din noi”, „A fi ortodox astazi!”, „Cand m-am intors acasa”, „Cine arunca primul cu piatra?!”, „Ipocrizia”, „Recunostinta”, „Dreapta socoteala”, „Incercarile vietii”, „Judecata”, „Constiinta”, „Preotul”, „Credinta”, „Pocainta”, „Rabdarea”, „Sinceritatea”, „Curajul”, „Unitatea”, „Demnitatea” si „Identitatea”, „Treizeci de ani de la Revolutie”, „Normalitatea” si „Schimbarea”, „Simplitatea” si „Intalnirea” precum si multe altele sunt tot atatea fericite prilejuri sau binecuvantate ocazii de a constitui obiectul sau subiectul unei intalniri, prelegeri, meditatii, discurs, carte ori conferinta, la care va fac aleasa poftire pentru a organiza si, deci, a fi laolalta/impreuna, spre a impartasi, in mod concret, asemenea valori sanatoase si principii comune, in acest an, cu care ne-a (mai) inzestrat, miluit si binecuvantat Dumnezeu!… Asadar, va stau la dispozitie, cu aleasa pretuire si deosebita consideratie!… Pastram legatura!… Dumnezeu sa ne ajute, tuturor, in continuare, in tot lucrul cel bun! Amin!… @Stelian Gombos Telefon: 0745/265661 e-mail: stelian_gombos@yahoo.com steliangombos@hotmail.com steliangombos@gmail.com https://steliangombos.wordpress.com/ https://www.facebook.com/stelian.gombos