Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » ESEU » Zile evenimențiale sub aura activă a științelor și practicianismului medical, la Buhuși

Zile evenimențiale sub aura activă a științelor și practicianismului medical, la Buhuși

Spitalul „Prof. dr. Eduard Apetrei” din Buhuși își prezintă propria-i imagine în însăși suma de acte medicale ce se făuresc dintotdeauna, aici, cu preponderență azi.

Întreprinderile, demersurile, inițiativele, înfăptuirile, interacțiunile, interdependențele de ordin factual sau proiectiv, în generalitatea lor și privind absolut tot ce ține de întreaga desfășurare

optimă a ceea ce se integrează în specificul medical spitalicesc întru beneficiul pacienților conturează expresiv aceasă imagine. Conduita față de aparținători, programul, drepturile lor consacră și din această perspectivă întrucâtva impropriu considerată extramedicală coordonatele unei unități medicale moderne, fixate axiologic pe exemplaritatea desăvârșită. Asigurarea necesarului de compartimente medicale cu personal de specialitate și înaltă competență ridică la culminația profesională o practică medicală optimă, oglindă a unui spital exemplar, modern, eficient, acoperind ca deservire orașul Buhuși, precum și suburbiile.

Doar o laborioasă înșiruire de considerente din această perspectivă de contexte ar putea desfășura un enunț amplu și exact al parametrilor valorici în măsură să titularizeze și definească enciclopedic ce se întâmplă atât de meritoriu azi la Spitalul „Prof. dr. Eduard Apetrei din Buhuși. Și totuși, un nume, deși nu înseamnă absolutul, cuprinde mai mult ca niciodată pe cine stă la baza atâtor reputate fapte ziditoare de bine: managerul actual al spitalului, ec. Constantin Poiană. Pe durata întreagă și îndelungată a funcționării spitalului buhușean, sub mai multe denumiri și în solda mai multor orânduiri, conducerea spitalului a fost asigurată de numeroși directori înainte de 1989, manageri, după, remarcându-se cu substanțialul și optimul aport al fiecăruia ori dimpotrivă. Omagiu cuvenit și recunoștință deplină tuturor. Azi este rândul actualului manager, Constantin Poiană să își înscrie numele întru cinstirea sa, în dreptul unor fapte pe măsura vredniciei pe care fiecare dintre înaintași ar fi trebuit să și-o asume, iar dacă s-a întâmplat mai mult ori mai puțin, faptele însele vin cu argumentul. Nimic mai adevărat însă, că azi spitalul arată mai bine ca niciodată, iar actul medical remarcabil îl avansează la treapta de spital europen, de reper în întreaga țară. Este puțin știut cât de mult, cu câtă ardoare, cât de competent, de consecvent, de implicat participă personal la tot ce a transformat radical în bine acest spital însă, cu o judecată cinstită, debarasată de frustrări și infinite frecușuri brutale, decadente politice, nu rămâne invizibil faptul că nu poate fi caracterizat decât ca manager harnic de spital, priceput, devotat profesional, eficient – este, cu alte cuvinte, omul potrivit la locul potrivit…! Aspectul modern, estetic, după ultima renovare exterioară și interioară, precum și permanentele dotări de mobilier și utilități descriu la lumina zilei și la mintea fiecăruia cele conturate mai sus.

Pe lângă cele spuse, cuprinzând competența, dăruirea și munca managerului Constantin Poiană, nu este lipsit de însemnătate faptul că sprijină și făptuieşte activități interesante și elevate permanente și diverse cu specific medical între care conferințele medicale organizate sub egida Conferința Medicală Națională Buhuși, aflată anul acesta (2026) la cea de-a VII-a ediție (27-29 august). Tema curentă  a fost denumită „Comunicarea eficientă între pacient și echipa medicală”. 27-29 august, 2026… ! Zile evenimențiale la Buhuși. Culturale și științifice. Elite medicale românești cu celebritate extinsă în plan internațional, personalități ilustre ale lumii medicale naționale și internaționale. Buhuși, oraș frumos, curat, elegant, liniștit, Buhuși așezământ moldovean la bisectoarea unor două județe, Neamț și Bacău, gazdă da gală științifică, scrisă în graiul pregresului actului medical pentru cotidianul local și național dar și pentru cartea de citire a istoriei pe care generația contemporană o făptuiește și o lasă mărturie.

Dezbaterile medicale cu o componență de protagoniști cu notorietate în domeniul medical, firește, au fost inaccesibile publicului larg. De altminteri evenimentul nici nu a avut prepopnderență  de interes în masă. Dar cei ce au înțeles importanța lui și au apreciat valoarea temelor dezbătute precum și reputația participanților, unii dintre ei bucurându-se chiar și de privilegiul de a vedea în persoană personalitățile cel puțin în momentele coborârii lor din mașini la venire ori urcării la momentul plecării, au preluat informații din știrile de presă, așa lacunare cum au fost ele. Ocaziile acestea sunt rare, iar de aceea, cu atât mai încărcate de emoții și sentimentul mândriei pentru localnici că urbea lor este vizitată de oameni de seamă, unii din rândurile celor ce se nasc o dată la câteva decenii – cum ar fi conf. univ. dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog, prof. dr. Adrian Streinu Cercel, medic și cercetător, membru al Academiei Române de Științe Medicale, prof. dr. Eduard Apetrei, medic primar cardiolog, membru al Academiei Române de Științe Medicale….

Spuneam și cu atât mai mult am acum argumentul de a o repeta: un om frumos este omul cu inimă frumoasă. Din această perspectivă de contexte reafirmând, deci, că omul frumos este om cu inimă frumoasă, am a mărturisi faptul că am revăzut acest pe om  în zilele Conferinței Medicale Naționale, la Buhuși, în zilele de 27-29 august 2026: prof. univ. dr. Beatrice Mahler, medic specialist pneumolog. Pentru mine și nu doar, ea este un om minunat de frumos…! O cunoșteam, am mai avut ocazia să o întâlnesc la București, o dată la Universitatea de medicină, altădată la un eveniment public organizat la primăria Generală a Capitalei și încă o dată la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” – a deținut conducerea acestei instituții recunoscute național și internațional pentru valoarea cercetărilor medicale în domeniul pneumoftiziologic, dar, supervizată politic negativ, i s-au invocat pesemne deficiențe în perimetrul de atribuții administrative ale instituției și, a fost la un moment dat înlăturată, ceea ce nu a însemnat pentru ea o limită de ascendență profesională, mersul numai înainte al

oamenilor de valoare neoprindu-se definitiv la o comandă temporală pe ruta politicianismului versatil.

Omul frumos, prof. dr. Beatrice Mahler, medic specialist pneumoftiziolog contribuie și în prezent determinant la transpunerea în faptă a științei, experienței și dăruirii profesionale și umane, săvârșește acte medicale menționabile, lucrează la proiecte importante și le aplică, are activitate medicală laborioasă, reînnoiește, restaurează, îmbunătățește și înfrumusețează locul prin care trece, în stare fiind de a transforma un spațiu strâmtorat într-unul spațios, un loc insalubru în unul curat nepopulat de persoane inactive, fără nicio afinitate cu profesionalismul înalt medical. Frumoasă, repet neîncetat, cu inimă frumoasă, conștiință frumoasă, viață sufletească frumoasă, nutrește afecțiune pentru cultură și arte, empatizează cu oamenii cumsecade, este decentă, foarte inteligentă, blândă, bună, surâde frumos, vorbește frumos, cu acuratețe, pe înțelesul cui i se adresează, ochii îi sunt luminoși, privirea-i este de cer, albastru radios, surâde atrăgător în splendoarea înveșmântării sale permanente corporale și sufletești cu o aură de frumusețe umană și un ceva atrăgător, întocmai cum, frumoși, blânzi calzi sufletește sunt în genere zidiți oamenii pentru oameni…!

27, 28, 29 august, 2026…, o triadă de gală a științei medicale la Conferința Medicală Națională de la Buhuși. Un periplu memorial al științei și colosalilor ei făuritori și deopotrivă slujitori printr-un oraș de la confluențea a două județe, pe malul stâng al Bistriței și la genunchii bătrânilor fagi ai Runcului, ce-nvelesc în umbră și miresme de pădure vechea Mânăstirea presupusă a fi zidită întru memoria  lui Ștefan Vodă – legenda menționează că de-a curmezișul dealurilor de prin locurile acestea, Ștefan cel Mare l-a fugărit și biruit pe rivalul său la Tronul Moldovei, Petru Aron, dar istoria reliefează alt punct de vedere.

Conferința Medicală Națională de la Buhuși, ediția a Vii-a (27-29 august, 2026) a fost un eveni-

ment unic, precedat și succedat de altele asemenea, inițiate și susținute de vrednicul manager al Spitalului „Prof. dr. Eduard Apetrei”. Am scris cu drag, cu respect, cu recunoștință prezentele rânduri, neintenționând să clădesc din ele altceva decât doar un eseu, nicidecum file de cronică științifică, de fixat ca temelie la construcția istoriei culturale, artistice și științifice ale orașului Buhuși. pentru aceasta există biografi, monografi, istorici, ei o fac sau ar trebui să o facă mai bine decât mine și în coordonatele exactității.

Nu am avut acces la conferință, nu știu ce s-a dezbătut în contextul ei, nici nu am cunoștințe medicale de trebuință să înțeleg și să fiu parte la dezbateri științifice de asemenea anvergură. Dar am respect și afecțiune pentru oameni frumoși cu inimă frumoasă, sunt compleșit de complexitatea și însemnătatea științelor medicale în beneficiul oamenilor, din partea oamenilor pentru oameni, medicii cu înger în ei, mâna prelungită a Lui Dumnezeu să diagnosticheze, trateze, aline și vindece traumele umane.

Prețuiesc deosebit pe vrednicul manager al Spitalului „Prof. dr. Eduard Apetrei”, am conștiința vegheatoare în tot momentul și recunoștința neîncetată față de cadrele medicale, medici, asistente, infirmiere, oameni cu inimi minunast de frumoase întru ajutorul medical pentru cei ce nu se pot sluji singuri. Pentru ei am scris acest eseu…, îndeosebi, pentru prof. dr. Beatrice Mahler, despre care dacă va voi și îmi va acorda șansa unei întâlniri întru discutarea despre o eventuală colaborare vizând scrierea unor texte de presă și pagini de carte, o voi face cu plăcere și răspundere. Respectul și recunoștința mea le acord tuturor cadrelor medicale, farmaciști, manageri de spital, specialiști din aria actului medical. Faptul că am avut ocazia de a o mai întâlni pe dr. Beatrice Mahler și mai înainte și în zilele conferinței, împreună cu însemnătatea pe care o acord pneumoftiziologiei, specialitate medicală vastă, complexă și cardinală în spectrul medical uman, îmi induc dorința de a-i rezerva spațiul textual extins, nu însemnând că nu sunt copleșit de respect și admirație față de toți protagoniștii Conferinței, începând și finalizând cu managerul Spitalului „Prof. dr. Eeduard Apetrei”, Constantin Poiană.

Cu bunăvoința cititorului de bună credință, ultimul cuvânt îl acordăm prof. dr. Beatrice Mahler: „În medicină, nu comunicăm doar informații. Comunicăm și încredere. Profesăm pentru viață, pentru oameni.

Există momente în care relația dintre medic și pacient este pusă la încercare mai mult decât oricând: un diagnostic dificil, o deteriorare neașteptată a stării de sănătate, o veste care schimbă viața unui pacient sau a unei familii.

Cum trebuie să procedăm? Cum să ne poziționăm ca medici, ce strategii să adoptăm pentru a fi înțeleși de către pacienți și aparținători?

Am prezentat astăzi o lucrare care a abordat Comunicarea pe aceste paliere în cadrul Conferinței Naționale Buhuși 2026, organizată de Spitalul Prof. Dr. Eduard Apetrei Buhuși.

Să nu uităm că felul în care comunicăm este parte din actul medical.

Ca medici trebuie să știm că există tehnici și protocoale care ne pot ajuta când comunicăm cu pacientul un diagnostic dificil, o veste neplăcută. Putem învăța cum să pregătim o conversație dificilă, cum să aflăm ce știe deja pacientul, cum să explicăm fără jargon medical, cum să verificăm dacă informația a fost înțeleasă și cum să construim împreună pașii care urmează.

Mulțumesc pentru invitația de a fi speaker pe subiectul Comunicării în Medicină și felicitări pentru cum ați demonstrat că se poate dezvolta un spital printr-o colaborare între unitatea medicală și autoritatea locală.” (Aurel V. ZGHERAN)

 

Facebooktwitterby feather

Parerea ta...

You must be logged in to post a comment.