Fiind invitați la Iași să participăm la Conferința dedicată Diasporei – origini și rădăcini –  ne-am făcut timp să vizităm mai multe obiective turistice.

Într-una din zile am decis să ajungem la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, care este considerată prima universitate modernă și cea mai veche instituție de învățământ superior din România și de acolo în Copou la Muzeul și Teiul lui Eminescu.

În drumul nostru am considerat că este indicat să trecem și pe la bojdeuca povestitorului Ion Creangă, o personalitate marcantă nu numai prin „Amintirile din Copilărie”,  ci și prin poveștile sale ca: „Fata babei și fata moșului”, „Punguța cu doi bani”, „Capra cu trei iezi”, „Povestea lui Arap-Alb”, „Povestea lui Stan Pățitul”, „Dănilă Prepeleac”, „Ivan Turbincă”, „Soacra cu trei nurori” și multe altele.

Ion Creangă a avut o viață plină de obstacole și neajunsuri…

Casa „Bojdeuca din Țicău” a fost renovată de curând, dar a fost păstrat stilul și mobilierul interior.

Bojdeuca din Țicău  este „prima casă memorială din România”, la 15 aprilie 1918. Aici a locuit Ion Creangă în  perioada 1872-1889, unde și-a scris, la îndemnul lui Mihai Eminescu, cu care legase o strânsă prietenie,  „Amintiri din copilărie”, dar și multe din poveștile sale, foarte apreciate atât pentru umorul lor, dar și pilda care  devenea o lecție pentru mulți din societate.

El a achiziționat această căsuță din mahalaua Țicău, pe numele Ecaterina Vartic, Tinca cum îi spunea el, un timp găzduindu-l și pe prietenul său Mihai Eminescu.

Tinca Vartic a locuit alături de scriitor și a avut grijă de el până la moartea lui. Ea l-a îngrijit, necondiționat, în fiecare zi, mai ales că scriitorul avea din când în când crize de epilepsie.

Doamna care are grijă de locuință și este și ghid ne-a plimbat prin interior oferindu-ne informațiile necesare.

Ni se prezintă camera curată unde primea musafiri, apoi o alta unde a dormit Mihai Eminescu șase luni de zile, lampa de pe masă i-a aparținut lui Eminescu, apoi ne-a  fost arătată masa unde lucra Creangă. Bineînțeles a urmat dormitorul cu patul, masa unde mânca și scaunele din jurul său.

„Poate vă întrebați cum dormeau în pătuțul acesta mic? Dormeau foarte bine, chiar dacă el avea 120 kg atunci când era slab! Îi plăcea să mănânce mult, i se spunea că <<era un mâncău>>, un gurmand. Se așeza pe laviță, pe pat și Tinca îi punea masa pentru a mânca. Avea o măsuță rotundă, micuță, ca pe timpuri, și în jurul ei <<taburete>>, scaunele de lemn. Tot ce este în cameră aici este original, de pe timpul său., găsite în casă.

După moartea lui Creangă, Tinca s-a căsătorit și s-a mutat la soț, iar casa de aici a rămas în paragină.

Tinca a murit în 1912. Foști colegi de-ai lui Creangă organizează o colectă publică în oraș, asta se întâmpla prin 1916-1917, iar cu banii care s-au strâns, primăria, de la acea vreme,  a cumpărat casa de la soțul Tincăi Vartic și  așa a apărut primul muzeu literar din România. Asta datorită oamenilor de atunci care au știut să-i aprecieze valoarea, unul dintre ei fiind chiar Emil Racoviță.

S-au strâns bani de la persoane publice, de la instituții etc.

Timpul liber, Creangă și-l petrecea în cerdacul din spatele casei, unde de multe ori îi plăcea să doarmă, pe laviță, nopți la rând.”

Pe un perete se află un tablou care-l surprinde pe Creangă cu câteva luni înainte de a muri. Este un portret făcut de un prieten de-al său care era pictor iconar și care a pictat și portretul Ecaterinei Vartic.

Incinta acestui muzeu este frumos amenajată, iar renovarea casei cu unele îmbunătățiri moderne a dus la unele controverse…

Dar ceea ce contează cel mai mult este că „bojdeuca” nu a rămas în paragină și prin existența sa, povestitorul Ion Creangă va continua să dăinuie în amintirea poporului român!

Cristina NĂLBITORU

by

Referinţă Bibliografică

CRISTINA NĂLBITORU: În vizită la „BOJDEUCA DIN ȚICĂU” a lui Ion Creangă/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 22 septembrie 2026