Cu prilejul celei de-a XXX-a ediții a Atelierului Național de Poezie și  Critica Poeziei „Serile la Brădiceni”  ce a avut loc la Târgu Jiu și Brădiceni, județul Gorj în perioada 11-13 sept.  a.c., a fost lansat, printre altele și volumul scriitorului motrean Mircea Tutunaru intitulat „Cuvântul din lumină – o incursiune literară în opera scriitorului Ion Popescu-Brădiceni”, o lucrare foarte apreciată de către participanții la acest eveniment.

Volumul la care ne referim este o lucrare monografică dedicată inițiatorului, acestui eveniment în urmă cu trei decenii și de organizarea și desfășurarea căruia s-a ocupat în mod direct, anul acesta desfășurându-se, așa cum am menționat anterior, cea de-a XXX-a ediție.

Autorul justifică demersul său scriitoricesc pentru elaborarea și publicarea acestui volum,  prin profilul „complex și contribuțiile” scriitorului și omului de cultură Ion Popescu Brădiceni, în literatura română contemporană, demers considerat ca fiind absolut necesar, sinterizat pe patru paliere motivaționale și anume: a) „prolificitatea editorială impresionantă și diversitatea genistică”, Ion Popescu Brădiceni fiind autorul a peste 80 de volume de poezie, proză, eseu, critică literară, filosofie, antropologie culturală, s.a.; b) contribuția teoretică inovatoare a acestuia ca promotor al „conceptului de modernism în spațiul românesc”; c) prin activitatea desfășurată și prin scrierile sale, fondatorul și animatorul Atelierului Național de Poezie „Serile la Brădiceni” a „creat un veritabil centru de iradiere culturală în jurul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu; d) recepția „încă zgârcită” la nivel național” a lui Ion Popescu-Brădiceni, în ciuda valoroasei și consistentei sale opere scriitoricești.

Referindu-se la teoreticianul și criticul literar Ion Popescu-Brădiceni, Mircea Tutunaru subliniază faptul că acesta „este recunoscut pentru promovarea transmodernismului și ocupă un loc distinct și recognoscibil în peisajul literaturii române contemporane, mai ales după anul 2000, dar rămâne un autor de nișă puternic ancorat în zona Olteniei și în cercurile regionale și naționale care apreciază sinteza, miticul și revalorizarea sacrului”.

Toate acestea l-au determinat pe Mircea Tutunaru să elaboreze acest studiu monografic, dedicat scriitorului prof. univ. dr. Ion Popescu Brădiceni.

După o scurtă introducere, autorul abordează problematica fundamentelor transmodernismului „brădicenian”, în care pornește de la considerentul că literatura română contemporană se află la „un moment de răscruce” simțindu-se nevoia unei noi paradigme, iar scriitorul Ion Popescu-Brădiceni cu o „rădăcină” gorjenească, crescut într-un „spațiu cu adânci reverberații spirituale, unde pământul este încărcat  de mitologie, memorie populară și tradiție”,  rădăcini care l-au influențat și pe marele Constantin Brâncuși, este acela care propune o nouă paradigmă, respectiv „transmodernismul”.

Analizând abordarea transmodernistă a scriitorului Ion Popescu Brădiceni,  Mircea Tutunaru ajunge la concluzia că „Prin această viziune el nu se limitează la a scrie poezie sau proză ci formulează o direcție estetică și filozofică, asumându-și rolul de arhitect al unui nou spațiu literar – unul în care metafizicul nu mai este marginal ci central”.

În continuare autorul face o serie de considerații legate de abordarea transmodernistă  din scrierile lui Ion Popescu-Brădiceni subliniind faptul că ”Transmodernismul brădicenian se naște dintr-o profundă nemulțumire față de relativismul postmodern și dintr-o nevoie acută de recuperare a verticalității spiritului, a dimensiunii metafizice a existenței și a relevației ca formă superioară de cunoaștere”, prezentându-l pe Ion Popescu-Brădiceni  drept „homo transculturalis” – fondator al noii paradigme, menționată mai sus.

După o abordare a transmodernismului în opera lui Ion Popescu Brădiceni, autorul face referire și la cel care a publicat prima lucrare dedicată acestui concept, respectiv Theodor Codreanu, în volumul său „Transmodernismul” (Editura Junimea, Iași, 2005), prezentând și o serie de considerații referitoare la trăsăturile comune și diferențele esențiale de abordare transmodernă identificate în operele celor doi transmoderniști.

În continuare autorul  analizează în detaliu aspecte ale transmodernismului „brădicenian”, după care prezintă în extenso un portret al scriitorului Ion Popescu Brădiceni, preluat din lucrarea autorului acestor rânduri „Profiluri de autori. Prieteni ai Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni – Al. D. Șerban – Târgu Jiu (Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2025), cu completările de rigoare.

Apoi, într-un capitol distinct, autorul reține mai multe referințe critice la opera scriitorului Ion Popescu Brădiceni, urmat de o „Adenddă”, un „Jurnal fotografic” și o „Bibliografie selectivă”.

Prin această lucrare a sa, Mircea Tutunaru reușește să scoată în evidență complexitatea operei scriitorului Ion Popescu-Brădiceni, valoarea acesteia și locul său în literatura română contemporană, drept pentru care îi adresăm toate felicitările noastre.

Apreciem oportun ca în  cele ce urmează să prezentăm și un scurt portret al scriitorului Ion Popescu-Brădiceni, prezentat în volumul la care ne referim.

Ion Popescu, cunoscut sub pseudonimul Ion Popescu-Brădiceni, s-a născut la data de 5 noiembrie 1954, în orașul Târgu-Cărbunești, cu părinții săi Ion și Elena originari din Brădiceni, ca strănepot al hatmanului Bogdan Lupu care s-a ”distins în oastea lui Mircea cel Bătrân, mai ales în bătălia de la Bogdănești, undeva pe dealul Brădicenilor”.

Urmează cursurile Școlii primare din satul natal al părinților, Drăgoești – Brădiceni, unde dascălul său Rică Dogaru i-a insuflat dragostea pentru lectură. Continuă apoi cursurile la Școala Generală nr. 4 din Târgu Jiu, după care pe cele ale Liceului teoretic ”Tudor Vladimirescu” Târgu Jiu, al cărui absolvent devine în vara anului 1973.

Pasionat de literatură și îndrumat de profesorul său Cornel Alexandrescu, împreună cu încă o colegă de clasă, Ileana  Diaconescu și un coleg – Radu Cârstoiu, merg la Cluj să susțină examenul de admitere pentru a deveni studenți la litere, dar, deși obține o medie mare, visul de a deveni student se împlinește anul următor când este admis la Facultatea de Filologie din cadrul Universității din Craiova, al cărui absolvent devine în vara anului 1979, an în care finalizează și cursurile Seminarului Pedagogic Universitar din cadrul aceleiași instituții de învățământ superior.

Conform regulilor vremii, tânărul profesor Ion Popescu, primește repartiție tocmai în județul Buzău, unde va lucra în perioada 1979–1982 ca profesor de limba și literatura română și limba franceză la școlile din comunele Fundeni-Zărnești și Bălăceanu.

Dornic să se reîntoarcă pe meleagurile natale,  revine la Târgu Jiu în vara  anului 1982, unde îl întâlnim în următoarele decenii ca ziarist la ”Gazeta Gorjului” și apoi la ”Gorjeanul”, profesor de limba și literatura română la Liceul nr. 1 (1983-1989) și la Liceul nr. 4 (1989-2002).

Întrând în publicistică, prof. Ion Popescu-Brădiceni, devine și membru al Uniunii Ziariștilor din România (1983).

Puternic ancorat în media și în promovarea culturii scrise, prof. Ion Popescu-Brădiceni parcurge etapele necesare și obține atestatul de ziarist (1991), precum și pe cel de consilier editorial din partea Ministerului Culturii(1993).

Dedicat și absorbit de creația literară, scrie întruna, dar are și dorința de perfecționare. Astfel urmează cursurile doctorale la Universitatea  din Craiova – Facultatea de Filologie și unde obține titlul de doctor în filologie, cu teza ”Mitul Edenului/Paradisului/Raiului în poezia românească interbelică” având coordonator științific pe prof. univ. dr. George Sorescu.

Începând cu toamna anului 2002 îl întâlnim pe prof. dr. Ion Popescu-Brădiceni cadru didactic în cadrul Universității ”Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, inițial în calitate de lector (2002-2010), apoi conferențiar (2011-2016)  și profesor universitar cu începere din anul 2017, unde a predat de-a lungul anilor la Colegiul Universitar, la Facultatea de Litere și Științe Sociale,  la Facultatea de Arte Plastice, la Facultatea de Educație Fizică și la Facultatea de Științe Medicale și Comportamentale.

De-a lungul anilor, prof. univ. dr. Ion Popescu-Brădiceni a fost implicat total în cultura gorjeană, îndeplinind numeroase responsabilități, dintre care amintim: Secretar literar la Ansamblul Naţional Artistic Profesionist „Doina Gorjului”, calitate în care s-a ocupat de editarea  revistei „Caietele Doina Gorjului”(1995-1999); Redactor colaborator la Studioul de Radio Târgu-Jiu (1993-1997);  Director al Revistei Învăţătorimii Gorjene (2001-2006); Co-director al programului cultural Atelierul Naţional de Poezie „Serile la Brădiceni”(1997-2006); Director al Revistei anuale „Serile la Brădiceni”; Director al revistei ”Antemeridian & Postmeridian” a Universității ”Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, ș.a.

De asemenea prof. dr. Ion Popescu-Brădiceni a fost moderatorul unor renumite simpozioane, ateliere și evenimente literare și culturale, dintre care amintim doar pe aceea de moderator al  Simpozionului Național de arghezologie din cadrul Festivalului Național de Literatură ”Tudor Arghezi”, (Târgu Jiu, 2000-2024),  al Podiumului poetic muzical ”Poetul e un rege și merită un tron” din cadrul Atelierului Național de Poezie ”Serile la Brădiceni”, precum și pe cea de fondator, organizator și moderator al evenimentelor anuale prilejuite de cunoscuta manifestare a  Atelierului Național de Poezie și Critica Poeziei „Serile la Brădiceni”, ajunsă deja la cea de-a XXVIII-a ediție.

Înclinația spre literatură, scris și poezie a lui Ion Popescu Brădiceni s-a manifestat încă din anii de liceu, unde sub îndrumarea distinsului prof. Titu Rădoi, scoate la iveală primele sale creații poetice.

Așa se face că în anul în care devenea absolvent al Liceului ”Tudor Vladimirescu” Târgu Jiu,  respectiv în anul 1973, are loc și debutul poetic al adolescentului Ion Popescu în revista ”Ramuri”, care îi publică poezia ”Frunză albă stea de mare”.

De-a lungul anilor poetul și criticul literar a lucrat sau a colaborat cu numeroase publicații locale, naționale și chiar internaționale, în care a publicat parte din creațiile sale literare. Dintre aceste publicații amintim: ”Gazeta Gorjului”, ”Gorjeanul”, ”Mesaj comunist”, ”Ramuri”, ”Caietele Columna”, ”Columna”, ”Unu”, ”Aurora”, ”Aletheia”,  ”Literatura și Arta” (Chișinău); ”Antemeridian/Postmeridian”, ”Cuget Liber”, ”Revista Învățătorimii Gorjene”, ”Serile la Brădiceni”, ”Rostirea Românească,” ”Transilvania”, ”Biblioteca Bucureștilor”, ”Cetatea Culturală”, ”Literatorul”, ”Convorbiri literare”, ”România literară”, ”Viața Românească”, ”Tomis”, ”Vatra”, ”Astra”, ”Argeș”,  ”Luceafărul”, ”Oglinda literară”, ”Aisberg”, ”Caligraf”, ”New York Magazin”, ”Journal of Romaniean Literary Studies”, ”Poezia”, ”Discobolul”, ”Tomis”, ”Familia”, ”Poesis”, ”NordLiterar”,  ”Steaua”, ”Amfiteatru”, ”Portal Măiastra”, ”Mozaic”, ”Contemporanul”,   ş.a.

Debutul editorial al prof. Ion Popescu-Brădiceni a avut loc în anul 1986, la Editura ”Scrisul Românesc” din Craiova cu volumul ”Extazul păsării de rouă”, urmat apoi de un număr impresionant de cărți publicate, dintre care amintim doar câteva publicate în ultimii ani: ”Reinventarea capodoperei. Drumul prin oglindă”, Editura TipoMoldova, Iași, 2020; ”Reinventarea lui Orpheus”, Editura TipoMoldova, Iași, 2020; ”Rob la poezie”, Editura PIM, Iași, 2020; ”O introducere în opera poetică a lui Coman Șova”, Editura TipoMoldova, Iași, 2020;  ”Literatura și arta cuvântului. Serile la Brădiceni”, vol. I, coord.,  Editura PIM, Iași, 2020; ”O foarte succintă introducere în poezia română contemporană”, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2021; ”O introducere în opera poetică a lui Mihai Eminescu”, Editura TipoMoldova, Iași, 2021; ”Florile râului”, Editura PIM, Iași, 2021; ”Ultimul alchimist”, Editura PIM, Iași, 2021; ”Cartea vieții. Supremația Eului”, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2022; ”Scriitori români contemporani și cărțile lor esențiale – o istorie transmodernistă a literaturii române contemporane”, vol. I, II,  Editura TipoMoldova, Iași, 2023, peste 1600 pag.; ”Republica literelor. Solilocvii”, Editura PIM, Iași, 2023; ”Ieșirea spre cer”, Editura PIM, Iași, 2024; ”Scriitori români contemporani și cărțile lor esențiale – o istorie transmodernistă a literaturii române contemporane”, ediția a II-a revizuită și adăugită, Editura TipoMoldova, Iași, 2024;

De subliniat faptul că o parte din creațiile lui Ion Popescu-Brădiceni au fost traduse în limbile  franceză, italiană, rusă, engleză,  germană și greacă de către Paula Romanescu, Romeo Magherescu, Silviu D. Popescu, Dan A. Popescu, Mircea M. Pop, Valeria Tîrbulenko și Alexandra Luican.

De menționat faptul că scriitorul Ion Popescu-Brădiceni este membru a mai multor uniuni de creație și de științe, respectiv este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (1983); al Academiei de Științe, Literatură şi Arte Oradea – A.S.L.A. (1990); al Societății Naționale Române de Filosofie (2009); al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Alba-Hunedoara (2020); al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni – Al. D. Șerban – Târgu Jiu (2026).

Pentru deosebita sa activitate scriitoricească, publicistică și cea desfășurată în domeniul cultural și comunitar, prof. dr. Ion Popescu-Brădicei a fost onorat, de-a lungul anilor cu numeroase înscrisuri de onoare, diplome, premii și distincții, dintre care amintim:  Premiul U.T.C. pentru creație poetică (1984); Premiul pentru publicistică, Ion Cănăvoiu (1994); Premiul special pentru eseu al Festivalului Național de Literatură „Tudor Arghezi” (1995); Premiul național pentru poezie al Atelierului Național de Poezie și Critica Poeziei ”Serile la Brădiceni” (1997); Premiul special de Protector al Naturii şi Artelor, acordat de Fundaţia Naţională „Izvoare”, pentru protecția naturii şi artelor în România, pentru revitalizarea şi păstrarea tradițiilor culturale naționale (2000); Brevetul şi Ordinul ziariștilor, clasa I, acordat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști (2001); Premiul Național de Literatură ”Ion Cănăvoiu” pentru volumul ”Tranșee de cristal” (2012); Premiul ”C. C. Datculescu” al Festivalului Internațional ”Titel Constantinescu”, ediția a VII, Râmnicu Sărat/Edineț (Basarabia), pentru volumul ”Pasărea Măiastră” (2014); Premiul pentru ”Eseu” al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Alba-Hunedoara (2023), ș.a.

În cele ce urmează apreciem oportun a prezenta și câtea informații biografice  și despre autorul volumului la care ne-am referit, respectiv scriitorul, jurnalistul, universitarul și publicistul, conf. univ. dr. Mircea Tutunaru:

Mircea Tutunaru s-a născut la 24 septembrie 1953 în satul Lupoița, comuna Roșiuța (azi municipiul Motru), județul Gorj, fiind fiul lui Constantin și al Nicoliței Tutunaru.

A urmat cursurile primare la școala din satul natal, Lupoiţa (1960-1964), după care pe cele gimnaziale la școala din Roșiuța (1964-1968), perioadă din care datează și primele încercări poetice ale elevului Mircea Tutunaru, câteva dintre ele publicate în revista „Lung îi drumul Gorjului” editată de Consiliul Județean Gorj al Organizației Pionierilor.

Urmează studiile liceale la Liceul Teoretic din Motru (1968-1972) iar apoi pe cele ale Școlii Tehnice Postliceale de Geotehnică „Iosif Rangheț” din București (1975-1978).

Mircea Tutunaru este licențiat al Facultății de Drept din cadrul Universității București (1999), după care urmează cursurile de doctorat ale Universității Libere Internaționale Chișinău din Republica Moldova, în urma cărora obține titlul de doctor în drept (2005) cu teza „Probleme teoretice și practice în edificarea statului de drept”, avându-l conducător științific pe prof. univ. dr. habilitat Victor Popa. În cadrul aceleiași universități urmează și cursurile de master în psihologia juridică (2008).

De asemenea, dr. Mircea Tutunaru se specializează în „psihologia educației”, urmând două astfel de cursuri postuniversitare, unul în cadrul Facultății de Psihologie a Universității de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, Republica Moldova (2008-2012) și unul în cadrul Universității „Spiru Haret” din București (2011-2013).

Mircea Tutunaru își începe activitatea profesională ca proiectant geolog la Institutul de Proiectări Hidroenergetice București unde lucrează o perioadă scurtă de timp (1978-1979) după care revine în zona sa natală, respectiv la Motru și lucrează pe rând la Casa Pionierilor Motru (1979-1980) ca maistru instructor la cercurile de geologie și minerit, apoi la Casa de Cultură a orașului Motru (1980-1984) ca referent unde găsește mediul prielnic de cultivare și dezvoltare a talentului său muzical și al aplecării sale spre cultivarea tradițiilor populare din zonă.

În anii următori omul de cultură Mircea Tutunaru lucrează tot în domeniul cultural și educativ ca director al Clubului Sindicatelor (1984-1989), pentru ca apoi să revină la Casa de Cultură din Motru (1989-1992).

În perioada 1992 – 1995 îl întâlnim pe Mircea Tutunaru ca șef al Biroului senatorial nr. 88 Târgu Jiu, județul Gorj din cadrul Senatului României, după care se reîntoarce la Casa de Cultură Motru (1995-1999).

După obținerea licenței în drept a Facultății de Drept din cadrul Universității din București (1999), Mircea Tutunaru își schimbă sfera de activitate și lucrează în domeniul juridic la câteva firme din orașul Motru (2000-2006) perioadă în care este cooptat și ca profesor asociat la Colegiul Tehnic din Motru.

În anul 2006 Mircea Tutunaru este admis în avocatură în cadrul Baroului Gorj, deschizându-și propriul birou în orașul Motru, județul Gorj,  în cadrul căruia își desfășoară activitatea specifică.

Cu calități didactice dobândite ca profesor asociat în cadrul Liceului Tehnic Motru și cu titlul științific de doctor în drept, în primăvara anului 2007 (1 martie) dr. Mircea Tutunaru este cooptat în colectivul de cadre didactice ale Facultății de Drept Târgu Jiu din cadrul Universității „Titu Maiorescu”, unde parcurge treptele didactice și științifice necesare, astfel astăzi ocupând poziția de conferențiar universitar doctor la Facultatea de Drept și Științe Economice Târgu Jiu din cadrul aceleiași instituții de învățământ superior, fiind titularul disciplinelor de „Drept roman”, „Drept constituțional și instituții politice”, „Istoria statului şi dreptului românesc”, „Dreptul Uniunii Europene”.

Mircea Tutunaru este în același timp scriitor, publicist, cercetător, folclorist precum și un îndrăgit interpret de muzică populară.

Așa cum menționam anterior, Mircea Tutunaru și-a exprimat talentul său literar încă din anii de școală gimnazială, debutând din punct de vedere literar cu poezia „Cântecul Motrului” (1968)

Editorial, scriitorul, Mircea Tutunaru debutează în volum cu studiul etnografic „Tradiţii şi obiceiuri de pe Valea Motrului” (Editura CJCPCT Gorj, Târgu Jiu, 2001), iar volumul de debut în poezie este „Dorurile cetăţii” (Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2011), cărora le-au urmat multe alte volume literare, monografii, de cercetare istorică precum și de carte didactică și de specialitate. Dintre cele peste 30 de volume literare, monografii, de cercetare istorică și etnografică și alte categorii de cărți, publicate, cu excepția celor didactice, amintim câteva titluri publicate în ultimii ani: „Popasuri pe Valea Motrului – o incursiune culturală – Volumul I. Motru. Glogova” (Editura PIM, Iaşi, 2024); „Casa amintirilor cu interpreta Nina Predescu” (Editura PIM, Iaşi, 2024); „Dincolo de Motru, cronici şi însemnări literare” (Editura PIM, Iaşi, 2023); „Viaţa este o iluzie” proză scurtă (Editura PIM, Iaşi, 2023); „Clipe târzii”, (Editura PIM, Iaşi, 2023); „Lacrimi de rouă” Editura Rafet, Râmnicu Sărat, 2022); „Din ce mister pornise cântul” (Editura PIM, Iaşi, 2022); „Copacul omului” (Editura Limes, Cluj Napoca, 2021); „Preţul vieţii” (Editura PIM, Iaşi, 2021); „Umbra cuvintelor” (Editura PIM, Iaşi, 2021); „Viaţă între iubire şi trădare” (Editura PIM, Iaşi, 2020); „Legende populare, doine şi balade de pe Valea Motrului” (Editura Armonii Culturale, Adjud, 2020); ”Călător într-o toamnă târzie” (Editura Armonii Culturale, Adjud, 2020); și enumerarea poate continua.

De asemenea, în calitatea domniei sale de profesor la Universitatea Titu Maiorescu, dr. Mircea Tutunaru a desfășurat și o intensă muncă de cercetare concretizată în peste 100 de articole științifice şi studii de drept şi psihopedagogie publicate în reviste de specialitate.

De asemenea, universitarul dr. Mircea Tutunaru a scris și publicat peste 60 de cursuri universitare, tratate, monografii și materiale didactice.

Poetul Mircea Tutunaru a desfășurat și o bogată activitate publicistică. După debutul său în presă în anul 1992, în „Curierul minier”, Mircea Tutunaru a publicat, de-a lungul anilor, peste 300 de articole, eseuri, reportaje, articole de critică literară, proză scurtă, recenzii, articole științifice, juridice și studii în diverse publicații, dintre care amintim(enumerare în ordine alfabetică): „Accent în Gorj”, „Ad Mutrium”, Analele Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, „Antemeridian/Postmeridian”, „Arcade”, „Caietele Columna”, „Ceaşca de cafea”, „Confesiuni”, „Constelații diamantine”, „Curierul minier”, „Gorjeanul”, „JOLAS”, „Miracol de Brădiceni”, „Murmurul Jilţului”, „Noul Literator”, „Portal Măiastra”, „Perspectiva”, „Revista Economică” a Academiei de Studii Economice din Moldova, Revista de criminologie, criminalistică şi penologie, Revue européenne du droit social, Scientia, ”Serile la Brădiceni” ş.a.

De menționat faptul că publicistul Mircea Tutunaru  este directorul fondator și redactor al revistei de cultură „Ad Mutrium” (din anul 1997 – prezent)

Intensa activitate jurnalistică i-au adus lui Mircea Tutunaru calitatea de membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (2023).

De subliniat și faptul că scriitorul Mircea Tutunaru este și membru al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni(2026).

Pentru activitatea și creația sa literară și culturală desfășurată de-a lungul anilor, Mircea Tutunaru a primit numeroase distincții, premii și înscrisuri de onoare

În final, folosim acest prilej, pentru a-i adresa felicitări domnului profesor și a-i ura succes deplin în activitatea sa scriitoricească, precum și în finalizarea tuturor proiectelor  sale literare și culturale actuale și viitoare.

Victor Troacă

Președinte,

Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni

                                                                     „Al. D. Șerban” Târgu Jiu

by

Referinţă Bibliografică

Semnal editorial: Mircea Tutunaru dedică o monografie scriitorului gorjean Ion Popescu-Brădiceni/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 26 octombrie 2026