E mi nutro di te

Quando mi nutro di te

alimento la mia guarigione,

conto fino a 5

e scorgo le saline

calpestate da fenicotteri rosa –

il perdono,

una scienza perfetta,

scampoli

di un’altra dimensione,

una nuova nascita

che attendo con eccitazione.

Giardini della quintessenza,

raggi incolori

di mille colori,

lego il passato al futuro

ma percorro il presente

come un dono,

anche la palude

in fondo ha radici

ma è così difficile

attraversarla

e capirne il senso..

abbracciala,

figlia mia.

Mă hrănesc cu tine

Când mă hrănesc cu tine

hrănesc vindecarea mea,

număr până la 5

și zăresc salinele

călcate de flamingi rozi –

iertarea,

o știință perfectă,

cupoane

ale unei alte dimensiuni,

o naștere nouă

pe care o aștept cu excitație.

Grădini ale chintesenței,

raze incolore

de o mie de culori,

leg trecutul la viitor

dar parcurg prezentul

ca un dar,

chiar și mlaștina

la urma urmei are rădăcini

dar e atât de greu

s-o traversez

și să înțeleg sensul ei..

îmbrățișeaz-o,

fiica mea.

La strada

L’orizzonte a un centimetro

mai raggiunto,

gocce di sudore

sulla sabbia rossa –

ne temo gli insetti

ma è solo la serpe a tentare,

è più veloce

sui sassi..

tentazioni su tentazioni,

il miraggio di una donna

dagli occhi scuri

che mi osserva curiosa,

le mani su un vecchio cembalo,

un canto sefardita,

non ho che la strada

tracciata nel deserto

della compassione,

ne valuto le distanze

e forse non sono solo.

Drumul

Orizontul la un centimetru

niciodată atins,

picături de sudoare

pe nisipul roșu –

mă tem de insectele lui

dar este numai șarpele ce ispitește,

e mai repede

pe pietre..

ispite după ispite,

mirajul unei femei

cu ochii negri

care curioasă mă observă,

mâinile pe un chimval vechi,

un cântec sefardit,

n-am decât drumul

trasat în deșertul

compasiunii,

calculez distanțele lui

și poate nu sunt singur.

Pace

Shalom, salam aleikum

non importa se

al caldo d’una casa

dinanzi ad un camino

fuori, non lontano

impazzano i carroarmati

e i giorni piangono

il viso d’un bambino

sono a terra

e suona l’eco

il sapore del buon vino,

lo conosco dalle foto

il passato non marcisce

mano a mano

attraverso quel giardino

e non mi ferisce

la donna

che stende biancheria

e del suo bianco

grida leggenda,

la sola religione

che l’uomo conosce

grida pace

e mi emoziono.

Pace

Shalom, salam aleikum

nu contează dacă

la căldura unei case

în fața unei vetre

pe-afară, nu departe

înnebunesc tancurile

și zilele plâng

chipul unui copil

sunt la pământ

și sună ecoul

savoarea vinului bun,

îl cunosc după poze

trecutul nu putrezește

cu timpul

prin grădina aceea

și nu mă răneşte

femeia

care îşi întinde rufele

și din albul ei

strigă legendă,

singura religie

pe care omul o cunoaște

strigă pace

și mă emoționez.

Americana

Non fu facile,

erano tempi duri,

il lavoro e

mia madre che già non mi riconosceva,

Lucy una donna,

ma ancora

la chiamavano ragazza;

l’asfalto della strada

cuoceva

e a me ricordava

il tanto amato deserto

ma non avevo più i soldi

per andarlo a trovare

tra i versi di Khayyam

e quelli

della mia prima lei

solo l’odore

di verbena mi restava,

dietro la siepe

una vecchia Lada

dei Settanta

a rinfrancarmi..

sorella nostalgia..

Americană

N-a fost uşor,

erau vremuri grele,

munca şi

mama mea care nu mă recunoștea deja,

Lucy o femeie,

dar încă o numeau fată;

asfaltul străzii

cocea

şi mie îmi amintea

deșertul atât de iubit

dar nu mai aveam banii

ca să mă duc la el

printre versurile lui Khayyam

şi acelea

din prima mea ea

doar mireasma

verbinei îmi rămânea,

după gardul viu

o Lada veche

a anilor Șaptezeci

să mă încurajeze..

soră nostalgie..

Una coperta

Il caldo asiatico

scioglie l’asfalto

e riempie di vesciche

biancastre l’azzurro

del cielo,

insetti sorvolano la terra

amara

piena di poco entusiasmo

poca pace

e troppa fame

vivo in questo ambiente

e mi asciugo

del sudore generato

dall’arsura,

forse il cielo

è solo una coperta

che s’innalza

e fugge

da questi dardi affilati

rilasciando

il suo livore

in termini di gradi Celsius.

O pătură

Căldura asiatică

topește asfaltul

şi umple de bășici

alburii albastrul

cerului,

insecte zboară peste pământul

amar

plin de puțin entuziasm

puțină pace

şi de prea multă foame

trăiesc în ambianța aceasta

şi mi șterg

sudoarea generată

de arsură,

poate cerul

e doar o pătură

care se ridică

şi fuge

de aceste darde ascuțite

eliberând

pizma ei

sub formă de grade Celsius.

LC

by

Referinţă Bibliografică

Luca CIPOLLA: E mi nutro di te (poezie bilingvă IT-RO)/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 2 noiembrie 2026