BIBLIOTECA TĂCERILOR…
#AnnaNoraRotaru – autor
Într-un colț uitat de lume, pe-undeva, peste-ale ei hotare,
E-o bibliotecă veche, unde tăcerile domnesc în veșnicie…
Pe rafturi, zac miile de cărți înghesuite, prăfuite în uitare,
Culcuș având doar Timpul și un bătrân gârbov, o arătare,
Umbră-n sala-ntunecoasă, ce-și poartă pașii-n zădărnicie,
Păzind cărțile cu-amintiri stinse pe vecie…
În fiecare noapte aprinde lămpile pentru cei ce nu mai vin,
Cu degetele tremurătoare, cotoarele cărților tot mângâind…
Le-a adunat cu evlavie, că dureri poartă, lacrimi și suspin,
Nespuse-adevăruri, secrete-ascunse, din care picură venin,
Cu filele foșnind a șoapte, a vaiere, tăcerea omului suferind
Și-a Domnului, ce la-ntrebări, nimic grăind…
Unele cărți au ude paginile de sânge sau de scurse lacrimi…
Altele-s, mai vechi, sub colburi stau, în cețuri grele-nvăluite…
Sunt și-acelea, unde suferințe, doruri picură din rănite inimi,
Că prea s-au mai zbătut de iubiri trădate și nerostite patimi…
Altele-s cu lacăte, cu ceară neagră rămase-n veci pecetluite,
În ele zbătându-se adevăruri nedezvăluite…
Pe ultim raft, sub pulberi de uitare, cartea bătrânului-l așteaptă,
Căci ferecată e, fără titlu, fără nume, coperțile rupte de vreme…
Curaj n-are s-o deschidă, în ea zace-un adevăr… o crudă faptă,
Ca s-o uite, și-a-ngropat adânc trecutul și isprava lui nedreaptă,
Dar, în nopțile târzii, în furtuna minții, aude cartea lui cum geme,
Cu glasu-i rugător, de prin file să îl cheme…
Cu tremurânde-nfrigurate mâini, plăpândă inimă, ca după boală,
El, ce viețile altora păzea, sperând că Timpul îi va fi învingătorul,
Își ia cartea de pe raft și deschizând-o, de uimire-i cade-n poală,
Că, pe paginile-i gălbejite, nimic scris n-avea, s-a scurs, e goală,
Doar un glas tânguitor, crezut uitat de ani, îi este azi acuzatorul…
E propria conștiință, neînduplecat judecătorul…
__________________ NORA _________________
versuri din vol. 10 __ „Peregrin tăcut prin timp ” __

Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..