Să nu uiți să te iubești tocmai pe tine
Tu scut de armă, învins de gramatica divină
Ce știi a conjuga verbul „a ierta” de șaptezeci de ori câte șapte.
Și semiotica din tine, e arta de a face bine.
Să nu uiți să te iubești tocmai pe tine, făptură blândă
Cu privire de Iisus,
Și cu războaie de țesut, ce războiesc
păcate, zdrențe de corupție si de amar dor.
Sunt tristă că acum e ceasul de a
da socoteală de toate.
Deși știu că în iubire toate sunt iertate.
Și ai uitat să te iubești pe tine
din toate câte au fost de iubit,
de iertat, de dovedit…
Eu cerșesc cuvântul
și prind cu agrafe gânduri
dincolo de toate zdrențele,
si ororile…
Si Luciferul nu știe decat sa loveasca în plex
răzbunându-se cu ură mare
dincolo de noapte și de zi,
dincolo de lume de unde tu vii,
acolo unde stă sfințenia blândă ca o fată mare
neîmpăcată pentru că lumea moare.
Mi-aș fi dorit sa fie un război
între iubire și virtute
nu de alta, dar ți-aș fi dovedit
că in război și în iubire toate sunt permise.
Și totuși, suntem doar noi doi
în viață ca și în război.
Autor: Ionela Moldovanu
by 
 |
Referinţă Bibliografică |
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..