Mirificele moșii strămoșești ale României necotropite încă de lumea modernă, lăsate curate în minunea frumuseților lor naturale sunt și vor fi până într-o zi, nu știm care, nu știm când, provincii ale raiului. Acestea-s eternul frumos lăsat de Dumnezeu pe pământ să fie ferit de lucrul rău al mâinii omului, iar omul să se bucure deplin de întreg binele lor sufletesc și trupesc…!

Cine a călcat cu piciorul ținuturile orașului Câmpulung Moldovenesc și împrejurimile, ateu dacă ar fi, ar înțelege în sfârșit că există raiul și i-a descoperit vetrele lui de contemplație, aici, într-o mărginime de patrie românească megieșă azi cu jumătatea sa ruptă de la obârșie, înstrăinată de o șurină rusească trasată curmeziș prin Bucovina, la cheremul marilor dispute mondiale – întreaga noastră patrie a ajuns să aibă jur-împrejur un guler de teritorii ridicat pe gâtul lung al patriilor altora…!

Bucovina mirabilă, Bucovina istorică, Bucovina minunat de frumoasă este de o parte și de altă parte a gulerului acestuia, nordic, o broderie, o florărie, o constelație, un șirag de valori patrimoniale unice, veșnice; este, totodată o vastă obște moldovenească ce menține în timp ca niște soboruri sfinte curata tradiție, eroica istorie, tulburător de frumoasa artă, durabila cultură…, omenia, hărnicia, credința, cinstea, ospitalitatea pur românești…!

Cine nu a vizitat Bucovina, cine nu și-a aprins lumina ochilor cu o priveliște bucovineană de la Câmpulung Moldovenesc, cine nu și-a fermecat sufletul cu o iubire bucovineană de la Câmpulung Moldovenesc, cine nu s-a desfătat cu ospeția bucovineană de la Câmpulung Moldovenesc, cine nu a vizitat mănăstirile Bucovinei, cine nu a ascultat cântecele Bucovinei, cine nu le-a cântat, cine nu a auzit hăulitele și tulnicele, vocile și poeziile cântecelor Bucovinei, cine nu a văzut jocurile Bucovinei, cine nu le-a jucat, cine nu s-a ospătat cu bucate bucovinene, cine nu a băut miere și mir cu gust și arome catifelate de fructele de pădure și smirna strugurilor, înveselitoare și furnicătoare ca jarul pe ulucul gâtului și-n văzduhul inimii, din butoaiele cu doage de stejar și agud, din cănile și țoiurile Bucovinei, cine n-a trăit toate aceste mari bucurii cu rădăcinile aromei și spiritului lor în gospodăriile de aici, să meargă în Bucovina, dar mai întâi și mai întâi, să poposească la gospodarii oameni cumsecade de la Câmpulung Moldovenesc, părinții omenoși, veseli, primitori, bogați cu de toate însă mai presus decât orice cu omenie, ai frumoasei jurnaliste de la postul de televiziune Antena 3 CNN, Gina Vacariu, ea însăși, dincolo de rigoarea și întreaga ei conduită profesională și de imaginea gestică din studio fiind în fapt o tânără adorabilă, seducătoare, veselă, o ștrengăriță de fată plăcută, cuceritoare, cu voioșie, cu generozitate… leit asemănător părinților ei, Petru și Dorina Vacariu, pe care dacă îi vezi nu-i uiți, dacă îi cunoști te întorci la ei…, sunt gospodari de pus pe rana poftelor de la SC Petri AT Gina – un hambar de recolte hrănite cu seva curată a pământului, într-o  prăvălie  cu de toate cele ale darurilor mamei natură; la ei găsești bunătăți de răsfățat spiritul, ochii, gura, mintea, gândul, bucate și băuturi tradiționale din Bucovina, la ei găsești voia bună, la ei găsești clipe ieșite din finit, clipe ce aparțin unui ornic interior al omului, omul însuși contopindu-se odată cu ele într-un spațiu exterior prejudecății timpului, unde nu mocnește grija de nimic, unde mosorul vieții nu deapănă și desdeapănă ani storși de secunde, ci secunde bogate în trăiri cât anii.

Este 1 Decembrie (2022), sărbătorim Ziua Națională a României! Dacă aș locui mai aproape de Bucovina, dacă părinții Ginei Vacariu mi-ar deschide ușa, numai și numai acolo m-aș duce să petrec… Neducându-mă, vă trimit pe voi, cei care puteți. Mergeți, că nu știți ce pierdeți…!

by

Referinţă Bibliografică

Gina Vacariu: Ani storși de secunde, secunde bogate în trăiri cât anii/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 30 noiembrie 2022