Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » ESEU » Gabriela Szabó. Contemplarea sărbătorilor

Gabriela Szabó. Contemplarea sărbătorilor

19 decembrie 2022! Tristul București a ajuns orașul în care răii și urâții și-au luat sărbătoarea cu ei în hrube de aur, mutilează, maschează, dezmățează urât sărbătoarea, iar cei buni și frumoși nu ajung niciodată la capătul puterilor de a sărbători frumos viața, iubirea și credința…!

Urât mai trăiesc cei urâți! Micul Paris are penumbrele vieții, gândirii, faptelor acestora, urâte și ele. S-au pus cătușe pe zâmbet, sărbătoarea-i încarcerată-n  calicie lucie, lugubră, dezolantă, târgurile de Crăciun, decorul stradal, amenajările publice tradiționale, colindele, bucuria, emoția, povestea…, iarna și ea parcă izgonită…, toate au plecat de la noi, iar sărbătoarea s-a dus deodată cu ele…! Moș Crăciun plânge, datinile au fost sluțite, oameni degerați în locuințe se dezmorțesc pe străzi, n-au la ce se uita, nimic nu mai este frumos ca altădată, n-au cu cine vorbi, nu mai este pace între oameni, nu mai ai încredere în nimeni, e numai ceartă, e numai indiferență, e numai război, e sărăcie, e ură…!

Sărbătoarea parcă nu mai este sărbătoare…! Ce colinde să mai lumineze oglinzile privirii bucureștenilor dacă își bate joc de ei colindătorul general, râzând prostește prin tramvai, cu o pleașcă de măscărici pe capu-i zburlit pe dinafară și neted ca sticla pe dinăuntru?!

Unde-i sărbătoarea?! Ce-au făcut cu sărbătoarea? E drept, la Craiova, de exemplu, putem cădea în brațele sărbătorii ca în brațele fericirii și frumuseții supreme din rai, dar Dumnezeu și poporul român au clădit cu trup și suflet din trupul și sufletul lor o sărbătoare cât patria…! Azi avem bucăți de sărbătoare, unghere de sărbătoare, crepuscule de sărbătoare…!

La București nu a mai rămas din sărbătoare decât povestea sărbătorii, restul este întocmai așa: un rest de sărbătoare…! Dar, dă-i Doamne micului de la primăria Capitalei sărbătoarea lui cea urâtă, soră a caliciei. Dă-i, Doamne, sărbătoarea cea zbânțuită, parteneră cu ridicolul, sărbătoarea cea a lehamite, mămica zgârcitului, sărbătoarea cea invidioasă, demnă de brațul caraghiosului care cu propria-i mână neîndemânatică la nimic pentru obște, precum și cu mâna lungă a unui partid și scurtă a altuia, și-a îndesat capu-i prea mic într-o pălărie prea mare pentru el (nu fără mâna de ajutor din partea populației alegătoare… și cine mai știe din ce parte).

Dă, Doamne lui, micului, sărbătoarea urâtă și dă Doamne bucureștenilor și celor ce vizitează Bucureștiul în zilele premergătoare Crăciunului, sărbătorile luminate, bucuriile, frumusețile lor de altădată…!

19 decembrie 2022! E, totuși, luna colindelor creștine și-a slăvirii vieții și iubirii în sărbătoare, bunătate, pace iertare și fericire!

Aceasta am făcut…! Aflându-mă, preț de câteva zile, la București, pentru a mă întâlni cu oamenii frumoși Gabriela Szabó și Ilie Năstase, mi-am luat singur atât cât am putut cuprinde din toată ființa mea, uriașa rază de lumină sufletească din superbitatea sărbătorii…! Nu de la micul de la primărie, cu pleașcă de milog pe capu-i de nevoiaș al tocmai ceea ce îi trebuie unui edil (omenie, pricepere, corectitudine, capacitate în munca de administrație, hărnicie…).

Nici nu mă așteptam să regăsesc Bucureștiul în înveșmântarea splendidă, sărbătorească, de altădată, nu are micul de la primărie nici știința, nici tragerea de inimă pentru a face bucurii și plăceri oamenilor, măcar în zilele de sărbătoare. Cum să aibă, dacă tot el, odată ajuns într-o funcție pe care nici habar nu are să o îndeplinească, nici nu își dă interesul să învețe, nici nu vrea…?! Și-a bătut joc de întreaga populație a Capitalei, a devastat orașul, l-a scăpat pradă invaziei de jivine, l-a lăsat îngropat în gunoaie…!

Din partea unei administrații exemplare, cum de pildă ar fi cea de la Craiova, m-aș fi așteptat să primesc fericirea, bucuria, frumusețea absorbite prin ochi și inimă în întreagă emoția acelor zile trăite la București ca și cum fiecare dintre ele ar fi fost duminica vieții mele sufletești…! Dar de pe urma micului, nu. De pe urma lui nu te poți aștepta decât la lucruri foarte mici…!

Tot ceea ce a fost minunat de frumos pentru mine a fost întâlnirea cu frumoasa campioană sportivă Gabriela Szabó, cea pe care lumea întreagă o admiră pentru gloria ei în lupta sportivă.  Dar ce poți spune în acest caz despre mascarada bufonului caraghios, micul Dan – îmi pare rău că gramatica nu îmi permite să îi scriu și numele cu d mic?! Cum poți explica antipatia lui incredibilă și fără îndoială multe, subterane interese, jocuri politice și de tot felul, învârteli alambicate pentru putere și repartizarea cointeresată în funcții?

Aceasta este măsura capacității micului de a-și înțelege atribuțiile ce-l depășesc absolut și iremediabil. Acest preț îl poate pune el pe valoarea umană, astfel numește și destituie el în și din funcțiile subordonate administrației care lui i se pare condusă legal, cinstit, eficient și ori se înșală, ori chiar nu poate înțelege mai mult, ori este prea până peste cap secundar în marea vânzoleală politică românească a zilelor noastre dubioase.

Iată cum o sportivă campioană care a cucerit lumea, un om frumos ce luminează drumul de la privire la suflet este disprețuit de un om urât, ce zimțează și razele de lumină ale soarelui cu aroganța-i revoltătoare, cu gestica-i de fâstâceală în fața unor întrebări pentru care nu are niciodată răspunsul clar sub păru-i încâlcit…!

Iată cum admirabila fostă glorie a sportului mondial, capabilă și dorită să fie în conducerea oricărui club sportiv din lume, este aruncată de mica păpușă la cheremul marilor păpușari în cea mai nedreaptă situație de victimă colaterală. Iată prin ce manevre i se desface contractul de muncă la Clubul Sportiv Municipal București, pe care dacă nici  Gabriela Szabó nu este omul cel mai potrivit să-l conducă, atunci nimeni nu este, deși un om ca micul de la primărie este oricând în stare să spună că acest club nu poate fi condus decât de către un dumnezeu creat și desemnat de către el.

Micul Dan crede că este atotputernicul ce poate crea zeități și le poate subordona. Se înșală! El va plăti pentru aceasta. Scump! Dar și sportul va plăti, din păcate, o perioadă mai scurtă ori mai lungă, până când dreptul mers al dregătoriilor românești contemporane se va întoarce într-o zi pe făgașul sportului românesc, iar Gabriela Szabó va fi rechemată unde îi este chemarea…!

19 decembrie 2022! Anul acesta voi sărbători Crăciunul nu acasă, ci în sufletul meu! Acasă, pentru sărbătoarea Crăciunului este din perspectiva trăirilor lăuntrului meu, propriu-mi suflet. M-am întâlnit cu Gabriela Szabó, am discutat, ne vom mai întâlni, vom mai discuta…! Amintirile frumoase se adună, se împăturesc și înveșmântează călduros gândul, sufletul, inima, viața…!

Cu Ilie Năstase nu m-am întâlnit, am amânat ziua când ne vom revedea, după sărbători – aceste sărbători ale anului 2022 cu atâția fiori ce nu țin de voința noastră, dar și cu atât de multe junghiuri pe care înșine ni le împungem unii altora…! În așteptarea zilei aceleia care nu va fi mai puțin frumoasă ca aceasta a întâlnirii cu Gabriela Szabó, o trăiesc deplin și permanent pe cea din 19 decembrie. Este ziua pe care admirabila campioană a atletismului mondial mi-a înfrumusețat-o atât de mult încât m-a retrezit în același timp la realitatea condiției mele de muritor. Aceasta, clădindu-mi regretul că nu mă pot bucura decât ca un muritor de ceea ce îți inspiră prezența în lumina ochilor tăi a puterii frumuseții atât de dominante încât nimic uman nu este apt să îi contempleze sublimitatea, inteligența, eleganța…!

La mulți ani dragului București, dragilor bucureșteni pe care anul acesta nu-i voi mai revedea…!

Îl rog pe micul Dan, fără speranță (deocamdată micul nu are complexe nici în fața rugii, nici a blestemului) să-mi vândă mie pălăria în formă de pleașcă, la binevenita-i părăsire a demnității de primar general, pe care cred că s-au luminat bucureștenii să nu i-o mai încredințeze – mare, binecuvântată va fi ziua aceea…! Am de costumat o momâie într-o grădină, ca să alunge graurii, iar pocitura din parul grădinii nu dă rezultate.

Aurel V. ZGHERAN 

           Foto: O întâlnire de neuitat cu minunata campioană mondială la atletism Gabriela Szabó, pe 19 decembrie 2022, la Hanul lui Manuc din București. Un om minunat de frumos, o fostă glorie a sportului mondial pe care orice club sportiv din lume ar angaja-o, dar căreia micul Dan cel caraghios de la primăria generală a Capitalei i-a desfăcut contractul de muncă. Ar trebui să ne revoltăm pentru aceasta întreaga națiune. Este inexplicabilă înlăturarea de la forurile sportului românesc a uneia dintre cele mai mari sportive românce și mondiale din toate timpurile. Cine este acest Dan, micul cel mai mic din toate timpurile de la primărie, ce a făcut el în viața lui, ce merite are, cine este el ca să își permită să să comporte atât de brutal cu această minunată fostă glorie a sportului mondial?!

O astfel de întâlnire nu se uită niciodată. Gabriela Szabó este un om minunat de frumos…! Oricare altă țară din lume ar fructifica maxim priceperea, talentul, dăruirea ei pentru binele, frumusețea și gloria sportivă. Noi îi desfacem contractul de muncă! Aceasta pentru că un om mic ajuns primar are planurile lui cu și despre oamenii lui, ceea ce nu are nicio legătură cu sportul și victoriile sportive oneste!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Facebooktwitterby feather