Aurelian Popa-Stavri: Antonimele comportamentale în vizor sau despre virtutea blândeței în dragoste

 

Motto: ,,Dumnezeu îngăduie (dar și) îndrumă”  – Maria Coman, interpretă de muzică bizantină, vorbind despre ieșirea din ,,pragul deznădejdei”

De această dată vom lăsa efervescența colindelor laice și creștine să își facă drum prin zăpezile și viscolele din sufletele noastre. Vom vorbi despre aspecte ale psihologiei eu-lui și, ca o însumare, despre aspecte ale psihologiei omului…social, nu numai sociabil. Omul social cristalizează și aprinde cu o lumină materială în conștiința sa trăsăturile de caracter și de personalitate care, bazate pe calități psiho-fizice, emoționale și mental-spirituale, îl înalță la rangul de reprezentant de frunte al grupului lucrativ, al comunității, al societății din care face parte. Pornim pe cale de la situații particulare repetitive și frecvente pentru a ajunge la viziunea general, de ansamblu.

La suprafață sau în evidență ies frecvent lipsurile, golurile de comportament prin faptul că acestea ne împiedică de cele mai multe ori în efortul de a depăși obstacolele în viața de zi cu zi sau mai ales în momentele dificile ale vieții. Calitățile comportamentale, cele firești vârstei persoanei respective (copil, adolescent, tânăr, matur, senior) nu ies în evidență cu pregnanța lipsurilor pentru că fie datorită calităților trecem ușor peste greutăți, fie nu le observăm pe aceste calități, fie nu suntem lăudați pentru ele sau nu le recunosc la noi cei apropiați sau mai îndepărtați de familia noastră, și deci aceștia nu le verbalizează, nu ni le comunică. De obicei tocmai calitățile au o frecvență de manifestare mai mare, iar lipsurile, lacunele de comportament, aspectele neachiziționate de-a lungul timpului au o frecvență mai mică dar puși în situația de a trece prin greutăți, momente dificile în activitățile noastre, lipsurile, lacunele, greșelile de comportament ne apar ca fiind mai frecvente[1] tocmai pentru că lipsa unor calități fizice, intelectuale, spirituale, de inteligență emoțională, de comportament, nu ne ajută în depășirea ușoară sau în obținerea succesului într-o acțiune sau alta. Cel mai des ajungem conștienți de aceste lacune de comportament cu o întârziere de zile, săptămâni, luni sau chiar ani, dacă nu cumva, pentru unii dintre noi, ele rămân cu totul neconștientizate, deci inconștiente. Este motivul pentru care lacunele de comportament devin, prin repetiția lor frecventă la scara vieții noastre zilnice sau pe perioade mai lungi, trăsături cu totul negative de caracter, mai supărătoare pentru cei apropiați sau mai puțin supărătoare când și dacă cei apropiați reușesc să se împace, să nu se simtă deranjați sau să nu facă caz de aceste trăsături ,,problemă” pe care le observă des la noi. Putem să ne schimbăm în bine treptat, conștientizând reapariția frecventă a lacunelor noastre și încercând să le completăm cu ,,datele”, aspectele caracteristicile care le pot transforma în calități comportamentale. În acest proces ajutorul celor apropiați, atunci când îl primim cu bunăvoință și cu bucurie, este necesar și salvator. Observăm mai întâi situațiile în care lacuna se manifestă cel mai des. Apoi încercăm să o caracterizăm într-un cuvânt sau în mai multe cuvinte, să o definim. Urmează găsirea antonimelor acelor cuvinte despre lipsuri, greșeli și funcționalizarea, trăirea, evidențierea în comportamentul nostru a antonimelor lor în pozitiv, în situațiile pe care le cunoaștem ca primejdios de a se repeta. Prin verbalizare, luare în ușor ton autosatiric și comic, prin recunoaștere verbală a trăsăturii negative de comportament în timpul trăirii situației de stres sau imediat după consumarea situației, și prin înlocuirea tot mai frecventă a greșelii respective de comportament cu calități ajutătoare în depășirea stresului, reușim în timp mai scurt sau mai îndelungat să ne schimbăm în pozitiv nu numai comportamentul, atitudinile, ci însăși caracterul și personalitatea noastră. Odată deveniți conștienți că problema respectivă trenează și parazitează comportamentul nostru față de noi înșine și față de ceilalți oameni, simțim nevoia să acționăm asupra stării noastre fizico-chimice, mentale, afectiv-emoționale, schimbând conștient energia negativă într-o energie caldă, calmă, ce ne dă posibilitatea de a acționa chirurgical asupra ,,bubei” atitudinale de comportament[2]. De obicei, în situațiile de stres, greșelile de comportament se descarcă exploziv, surprinzător pentru cei care ne observă, energia fiind însoțită de un anumit negativism, comportament contestatar că ,,celălalt” este de vină și nu noi înșine. Pe moment, calmul și toleranța celuilalt sunt de ajutor celui lipsit de conștientizarea problemei personale de comportament. Ulterior, cu cuvinte adecvate, îi putem face conștienți de greșeala proprie, chiar dacă la ea și noi poate am contribuit printr-o greșeală fizică, materială, prin stângăcie, prin necoordonare motrică în bucătărie, de exemplu, sau în timpul curățeniei în casă sau în gospodărie. În acele momente de stres manifestat fizic, verbal și emoțional, la apariția unui mic sau unui mai mare insucces, relația partenerială este pusă la încercare. Unde există înțelegere, conștientizarea propriilor acțiuni și activități, dragoste și iubire, respect între parteneri, totul se termină cu bine și se ajunge la concluzia necesității schimbării în bine, în calități, a greșelilor frecvente care semnalează lipsuri, goluri, dificultăți de comportament familial și social. Frecvent, în asemenea situații se pot întâlni aceleași tare de comportament ale ambilor parteneri ai cuplului. Mediul familial calm, pozitiv, optimist poate face diferența între insuccesul constant, enervant, față de posibilitatea schimbării în pozitiv a ambilor parteneri care construiesc împreună, zilnic, o relație sănătoasă, pozitivă și salvatoare a căsniciei și a stării lor personale de bine și de satisfacție.

Lipsurile, dificultățile și tarele de comportament nu sunt puține dar nici atât de multe încât omul să nu le poată stăpâni iar energia lor negativă[3]  să  nu o poată direcționa dinspre ceartă spre toleranță și înțelegere, dinspre stres spre rezolvarea pozitivă, reciproc avantajoasă a situației apărute între partenerii unui cuplu, între individ și societate, între  persoană și mediul de viață, dinspre insucces și insatisfacție spre respect reciproc, compasiune, empatie, simpatie, dragoste și iubire. Pe de altă parte observăm că aceleași caracteristici ale psihicului omului ca individ, ca persoană responsabilă  există și se pot verifica și proiecta / evidenția și la nivelul conștiinței maselor de oameni, văzute la nivel macrosocial, generalizare pe  care am denumi-o cu termenii generici omul social al momentului sau al unei perioade de referință. Într-o perioadă de timp mai îndelungată, economică, socială, culturală și de organizare politică, putem spune că o colectivitate, o etnie, un popor, o populație, o națiune, sunt într-o anumită stare generală a omului social – care le caracterizează.  Perioada poate fi armonioasă, dizarmonioasă, normală, echilibrată, sau cu aceste caracteristici alternate /combinate. Starea de viață care ne interesează și care stă la baza fenomenelor / standardelor sociale, economice, politice, culturale, financiare, este starea psihică.[4] Această stare psihică a maselor considerate unitar, această stare a omului social, determină un anumit tip de atitudine sau o anumită culoare comportamentală, cel mai frecvent întâlnită în manifestările sociale, publice sau private, în interiorul grupelor lucrative, de la job / serviciu / business / afacere / muncă / sau din cadrul familiei, din interiorul vieții private. Oricât am dori să le despărțim, să le delimităm, sensul / țelul activităților și mentalitatea evidențiate frecvent în viața publică se întrepătrund cu cele din viața privată, se condiționează reciproc, se amestecă și se continuă, cultivându-se simultan, crescând sau descrescând odată cu tipul general de educație, cu tipul general al opiniei publice, populare, odată cu starea generală a grupului sau grupelor sociale care formează o societate delimitată administrativ, istoric și statal. În urma unei cercetări psihologice și sociale, statistice, putem observa că în această culoare comportamentală intră, deasemenea, nu numai calități ci și lipsuri, dificultăți, greșeli și chiar  tare de comportament. Dar fiind vorba de această dată nu de un individ sau de o singură persoană, ci de o masă de oameni uniți prin scopuri, idealuri de viață, metode de câștig financiar, tipuri de îndeletniciri lucrative, stiluri de viață asemănătoare, etc, energia totală rezultată din suma energiilor individuale este mai puternică, mai evidentă prin rezultatele și realizările macrosociale, mai ușor de evidențiat ca energie social-comunitară. Din păcate această energie a omului social poate fi deturnată de persoane influente mai întâi prin tare personale de comportament, prin gânduri subversive, dușmănoase, prin acțiuni dezordonate, prin activități ilegale. Acestea au fost, sunt și vor fi întotdeauna pete pe harta moralității și legalității precum vor fi mereu amendate de opinia publică generală a omului social, purtător sau ajuns la o conștiință separată de crudul individualism, de interesele materiale ale grupurilor organizate să inducă în eroare, să ocolească legile, să obțină legitimitate pe căi ilegale, pentru a ajunge în poziții de putere și dominare a unităților administrative, a regiunilor, a societății în întregul ei. Prin această situație ne apropiem de ceea ce un proverb caracterizează prin dictonul ,,Unde-s mulți, puterea crește/ Și dușmanul nu sporește”[5]. Puterea, în acest context o putem defini ca energie socială,  – E. S. –  a maselor, a omului social, iar ,,dușmanul”, ca ghemul de lipsuri-dificultăți, greșeli și tare de comportament, altfel zis, vicii, fie de procedură, de metodă de afișare comportamentală, fie vicii propriu-zise, umane, care prin frecvență mare de manifestare și tărie / gravitate  din p. d. v. moral, viciază funcțiunile normale, firești ale unei societăți. Societatea este caracterizată obligatoriu prin coparticiparea indivizilor, a instituțiillor statale, a organizațiilor neguvernamentale și a tot felul de asociații legal constituite, la viața socială, economică, politică, culturală, financiară, sau de petrecere a timpului liber/ entertaiment/ distracție / recreere activă prin sport, drumeții, excursii, participare la concerte, la spectacole / petrecere propriu-zisă cu muzică și consum gastronomic. La nivel social, ca și la nivel individual, de obicei (de regulă), calitățile sufletești, virtuțile, comportamentul pozitiv domină, aceasta fiind norma socială, starea continuă binefăcătoare din viața publică și din cea privată. Reluăm ideea: energia socială a maselor de oameni este mai mare, mai diversă, mai puternică, pozitivă – în comparație cu energia unui individ, iar în ea domină calitățile și virtuțile, succesul în activități, satisfacția împărtășită, bucuria împlinirii sarcinilor comune mai mici sau mai mari, sarcini obișnuite sau chiar grandioase, semnificative la nivel regional sau statal. Combinația între calități umane și defecte-lipsuri-greșeli de comportament, între dificultăți și ușurința de a depăși greutățile prin metode morale și legale, dă culoarea comportamentală relativ unitară, specială, caracteristică a populației, a etniei, a poporului, a națiunii[6]. De la aceste observații poate porni o cercetare psiho-sociologică. La rândul lor, cercetătorii pot ilustra realitățile și specificul acestor realități prin anumite raporturi matematice statistice, prin ecuații comportamentale, conform ecuației pe care am mai avut-o în vedere cu alte ocazii[7], dar pe care am extrapolat-o, am gereralizat-o la nivelul unei întregi unități administrative, sat, comună, oraș sau la  nivelul unei comunități regionale și / sau societăți naționale aflate într-o anumită perioadă socială, culturală, istorică a lor. ,,Ecuația comportamentală  este  B=fI (En, O, C, Em, M, S)” unde fl înseamnă în funcție (f) de Interacțiunile (I) următoarelor componente ce determină sufletul omenesc sau psihicul individului, persoanei ca și al unei unități social-administrative luate ca un întreg. Pentru aflarea valorii unui item din tabloul psihic al omului, se iau în considerare ritmicitatea, numărul de apariții funcționale a acelui item pe o anumită unitate de timp, aceeași pentru calcului tuturor celorlalți itemi (aspecte comportamentale). Deasemenea, încărcătura psihică energetică pozitivă sau negativă și rezultatul ,,sănătos” sau ,,nesănătos” asupra stării psihice a individului și a celorlalți membrii ai familiei sau grupului social. Cităm componentele necesare (dar nu prezentate exhaustiv) pentru aflarea rezultatului unei ecuații comportamentale; cităm:

,,En  = environment; ex. situaţia financiară, situaţia rezidenţială, legăturile de transport, condiţiile de comunicare, şi timpul aflat la dispoziţie;

O = organism; ex. abilitatea generală de a gestiona tensiunea fizică, nutriţie, vârsta (diferenţe), probleme de sănătate, dizabilităţi, boli, afecţiuni şi răniri, inclusiv cele care nu s-au vindecat adecvat, adicţia de droguri sau alte substanţe, şi anormalităţi (anatomice, fiziologice, ale sistemului hormonal sau nervos, ale simţurilor, de circulaţie, ale scheletului, musculare, ale pielii);

variabile cognitive (C); În general, abilitatea de a performa şi manifestări ale percepţiei, învăţării şi gândirii; ex. structura inteligenţei, concentrarea, memoria, creativitatea, talentul artistic, stilul de muncă, conştiinciozitatea, tehnicile culturale: scriere, citire, aritmetică de bază, cunoştinţele de: limbi, calcul, dactilografie, stenografie, şi îndemânările speciale[8];

variabile emoționale (Em); ex. stabilitatea emoţională, capacitatea de a gestiona tensiunea emoţională, comportamentul în condiţii de frustrare, modul de gestionare a emoţiilor, atașamente afective și sentimentele de durată precum dragostea, vinovăţia, teama, inferioritatea[9];

variabile motivaționale (M); ex. motivele, cum ar fi motivele legate de reuşită / putere, interesele, valorile, scopurile, credinţele, expectaţiile, comportamentul de luare a deciziei, activismul şi extraversia;

variabile sociale (S); ex. inteligenţa sau competenţa socială, atitudinile, expectaţiile, prejudecăţile, stereotipurile, normele, îndatoririle, angajamentele şi influenţa persoanelor semnificative apropiate; interacțiunile tuturor acestea.”

Sursa pentru ecuația comportamentală: Raportul Psihologic: Redactare și Evaluare. Autori: Karl Westhoff, Marie-Luise Kluck

. https://monitorulpsihologiei.com/ecuatia-comportamentala/

Dacă vom lăsa deoparte orgoliul de a știi, de a cunoaște mai mult decât ceilalți, avem smerenia în noi pentru ca Dumnezeu să  se nască și în sufletul nostru, al fiecăruia, și al celui puternic, și al celui slab, și al celui fericit, și în cel al celui nefericit, și în al celui bogat și în al celui sărac…

A consemnat Aurelian Popa-Stavri

2024-12-20

p.s. Ascultați în interpretarea Mariei Coman, ,,Imnul iubirii” Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel. Capitolul 13, 1-8. Maria Coman ,,Imnul iubirii” la

https://www.youtube.com/watch?v=cJecXa-UepE, și cu o expresivitate și mai mare, în interviul ,,Fain și simplu” realizat de Mihai Morar, la titlul ,,Imnul iubirii, Psalmul 50, Colinde. Maria Coman îi cântă lui Dumnezeu. Fain și simplu, 230” la adresa

https://www.youtube.com/watch?v=NetH96zwfUQ. Un podcast ca o mărturisire cu Maria Coman, pe scena Filarmonicii ,,Paul Constantinescu” din Pitești. Acompaniază corul ,,Chinonia” al Episcopiei Severinului și Strehaiei, 18 decembrie 2024!

1.	De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător.
2.	Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt.
3.	Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte.
4.	Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.
5.	Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.
6.	Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.
7.	Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.
8.	Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii – se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta; ştiinţa se va sfârşi;
9.	Pentru că în parte cunoaştem şi în parte proorocim.
10.	Dar când va veni ceea ce e desăvârşit, atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa.
11.	Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil; judecam ca un copil; dar când m-am făcut bărbat, am lepădat cele ale copilului.
12.	Căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură, iar atunci, faţă către faţă; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte pe deplin, precum am fost cunoscut şi eu.
13.	Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.

„Vă rătăciţi neştiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.” (Matei, 22,29)

Apud https://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?cap=13&id=12

 

[1] Deși, în opinia noastră, ele nu sunt mai frecvente; n.a.

[2] Atitudinea o subordonăm comportamentului, acesta fiind o categorie mai generală care o subsumează.

[3] De reflectat la energia pozitivă, motivațională versus energia negativă, sau cea în așteptare, statică sau inertă-bulversată.

[4] Starea psihică implică sau depinde printre altele de starea de sănătate generală a omului, motivațiile, gândirea, metodele de acțiune, realizările, mediul natural și social-comunitar, influența mass-media, moștenirea din familie a concepției și stilului de viață, opinia generală sau populară, etc.

[5] În poezia Hora Unirei de Vasile Alecsandri, corect  ,,Unde-s doi puterea crește / Și dușmanul nu sporește”. Publicată în revista unionistă  ,,Steaua Dunării”, în anul 1856, condusă de Mihail Kogălniceanu și V. Alecsandri.

[6] Aflate într-o anumită perioadă istorică de dezvoltare a lor.

[7]Articolul ,,Fratele meu din …oglindă sau perpetuum mobile între virtuți și vicii, la nivelul individului, la nivelul societății”.

[8] Îndemânări în care includem cunoștințe aprofundate sau superficiale  de I T.

[9] Adaug eu: conștiința superiorității  dar  posibil, și exagerarea ei, complexul de superioritate

by