,,Clocote de clopote”, o colecție simbol a inginerului Ionuț Zărnescu din Întorsura Buzăului, prezentă la marcarea a 106 ani de la actul istoric al Unirii Basarabiei cu regatul România în 1918

La manifestarea cultural-națională dedicată Unirii Basarabiei cu patria mamă România, eveniment organizat în ziua de 27 martie 2024 de Fundația culturală ,,Doina și Ion Aldea Teodorovici” prin fondatorul și reprezentantul ei legal Florin Șandru, dr. în istorie, la Casa Academiei Române din București, evocările istorice, culturale, însoțite de poezie, de cântece din folclorul românesc și de cântece despre țară în armonii și ritmuri moderne au fost însoțite de trei expoziții: cea de hărți ale istoriei, geografiei politice, economice și administrative a României în perioada modernă,  – inclusiv în perioada marii reîntregiri din 1918, concepută de George Rotaru, istoric, designer, inovator și inventator, fondator al S. C. Rotarexim S. A., președinte al Asociației de Vexilologie ,,Tricolorul”, publicist, autor și coautor de cărți; expoziția de etnografie și port popular gorjenesc și mehedințean aparținând lui  Gabriel Gorjanu Gîlea, colecționar, solist de muzică populară, profesor de muzică, dr. în zootehnie  – și cea de clopote, clopoței și zurgălăi a inginerului de automobile Ionuț Zărnescu din Întorsura Buzăului, județul Covasna. Ionuț Zărnescu ,,a cumpărat primul clopot cu bani din pușculiță în anul 1987, de la un vecin. De atunci și până acum a ajuns la un număr de peste 500 de exemplare din peste 20 de țări din Europa, Asia și America, clopote cu destinații multiple: purtate de animale domestice, clopote pentru porți, în trecut pentru chemarea servitorilor, pentru ritualuri și clopote de biserică.“ Din interviul ce urmează puteți  afla ce tipuri de clopote predomină în colecția lui Ionuț Zărnescu, care este forma perfectă a unui clopot conform cercetărilor, ce pasiune a ales să urmeze domnul Ionuț Zărnescu în România, ce tipuri de clopote sunt menționate în discuție, care este vechimea clopotului de biserică din Italia aflat în colecție, ce motive sunt inscripționate în confecționarea clopotelor. Colecția mai cuprinde boluri tibetane, statuete din bronz reprezentând cai cu șaretă, armăsar cambrat, și statuete din marmură, armăsar cambrat, exemplar unicat  – Italia- cu certificat de autenticitate, o serie de figurine căluți Schleich înfățișând numeroase rase de cai și machete ale unor mărci istorice de mașini.

Aurelian Popa-Stavri – Suntem invitați de către organizatorii evenimentului, ,,Fundația culturală «Doina și Ion Aldea Teodorovici»” să admirăm o parte din exponatele Colecției Ionuț Zărnescu aduse la București. O diversitate de clopote din metal, clopoței din ceramică.

Ionuț Zărnescu – Avem aici o parte din colecția mea și a soției.  Predomină clopotele și zurgălăii, obiecte confecționate majoritatea din bronz, ceea ce înseamnă că au un conținut de staniu și puțin argint, care dă sunetul acestor obiecte. Se mai fac și din alamă, care este un aliaj de cupru cu zinc. Sună și ele dar nu atât de bine ca cele cu staniu. Clopotele mici au 50 grame, altele mai mari pot ajunge la 500 g, am adus și clopote de un kg. Am turnat și clopote mai mari dar pasiunea mea este pentru clopotele mai micuțe.

1. P-S – Majoritatea au forma cunoscută, tronconică, altele sunt diferite, cilindrice puțin aplatizate.
2. Z. – Se folosesc și pentru animale, pentru a le arăta prezența și locul unde pășunează și pentru chemarea oaspeților la masă sau pentru diferite alte domenii unde este necesară o astfel de semnalizare sonoră. De pildă în domeniul turistic.
3. P-S – Când turiștii aflați la o cabană sau cazați la un motel, pot fi invitați la masă sau anunțați că bucatele sunt gata, prin sunetul de clopoțel. Aveți aici și câteva cópii după clopote celebre…
4. Z. – Toată lumea știe sau cei care se documentează știu că forma lui Gauss este forma perfectă. după ani și ani de cercetări s-a ajuns la concluzia că aceasta este forma perfectă pentru un clopot și de aici sunt tot felul de derivate și tot felul de forme, dar forma perfectă a unui clopot este clopotul în forma lui Gauss.

Aurelian P-S – Acum ne-ați sonorizat unul din oțel ornat cu motivul grecesc cunoscut al valului geometrizat. Alte clopote sunt pictate.

Ionuț Z. – Acela este achiziționat pentru colecție, nu e făcut de mine.

Aurelian P-S. – Deci una este producția dumneavoastră și cealaltă e colecția din achiziții și donații.

Ionuț Z. – Colecționez de vreo 35 de ani. Doar de un an, din iunie 2023, am trecut la producția de clopoței. Soția mi-a dat ideea, ,,Ce ar fi să torni tu?” M-am documentat și am reușit. În colecție avem un clopot specific libanez. Un clopot de masă. Alte clopote sunt pentru a fi purtate de animale. Mai intenționăm să facem un clopoțel, codița lui să fie crucea Mântuitorului, să fie codița clopotului.

Aurelian P-S. – Vorbiți-ne despre localitatea dumneavoastră și vom reveni la colecție.

Ionuț Z. – M-am născut și trăiesc în orașul Întorsura Buzăului, județul Covasna. Sunt mândru de orașul în care trăiesc, de regiune și de toată România, de altfel. Din cauza societății în care trăim, mulți suntem axați pe aspectele materiale. Mulți au emigrat, au vrut să meargă în alte țări să câștige bani. Eu am hotărât să nu merg, să încerc să întemeiez ceva în țara noastră. Că este mai puțin sau că durează mai mult, nu-i nimic, nu mă grăbesc nicăieri și așa am hotărât să urmez această pasiune. Pe lângă meseria de inginer automobile rutiere, sunt colecționar și de curând am și un atelier de turnat clopote de mici dimensiuni.

Aurelian P. – S. – Întorsura Buzăului, o localitate în care aveți o impresionantă catedrală. În localitate s-a născut Benone Damian, un celebru violonist care timp de patrusprezece ani a fost membru în Orchestra simfonică a Filarmonicii ,,George Enescu” din București, la partida viorilor prime, după care a promovat folclorul românesc și piesele concertante din repertoriul internațional în țări din Europa, în Statele Unite ale Americii și Canada. Să revenim la colecție.

Ionuț Z. – Aici avem clopotele care se folosesc în recepțiile hotelurilor. Prin apăsarea unei manete bila din interior lovește clopotul. Dincoace avem o zonă a renumiților clopoței și clopote ale animalelor din zona alpină a Elveției și Austriei. Sunt de diferite feluri și dimensiuni. Mai avem o piesă foarte dragă nouă, este un clopot foarte vechi din Italia, lucrat manual. Era folosit la o biserică. După cum vedem, nu avea șuruburi. În vremea aceea erau nituri făcute în fierării. Vedeți și lemnul de care este legat, este mâncat de carii, deci are o vechime foarte mare, aproximativ de prin anul 1500. În colecția expusă avem o zonă de turism, să zic așa, adică fiecare țară e reprezentată de un clopoțel. Acest clopoțel turistic este din Malta. Mi l-a adus cineva. Celălalt mi l-au adus copiii din Muntenegru. Pe acestea le-am achiziționat din regiuni ale Italiei, pe altele din Barcelona și așa mai departe.

Aurelian P.-S. – Ajungem la zona clopotelor pentru animale. Acestea se foloseau la cai, vaci, oi.

Ionuț Z. – Diferă, vedeți o talangă metalică. Omul era mai sărăcuț, nu avea bani să dea pe nu știu ce clopot. Și făcea clopot dintr-o oală din tablă de alamă. Aici am ajuns la zona clopotelor confecționate de mine. Din pasiune, am trecut și la făurire, să zic.

Aurelian P.-S. – Aș remarca nu numai forma lor frumoasă și lucrătura îngrijită, geometrică, ci și motivele pe care le încrustați. Cum reușiți și ce motive sunt? Descrieți motivele și după aceea, spuneți-ne tehnica.

Ionuț Z. – Motivele sunt diferite, am folosit motive religioase, gen cruce. Am folosit motive dacice, e semnul geometric de lup. De fapt aici sunt regăsite rădăcinile noastre de români care vin dinaintea noastră cu multi ani.

Aurelian P.-S. – Dar de unde v-ați inspirat la motivul acesta al roții soarelui și aceasta ce este?

Ionuț Z. – Model grecesc; fiind muntele Athos în Grecia, la icoana cu Maica domnului se folosește încrustat și spicul de grâu. Acesta este un clopot libanez tot de mine făcut. Observați cedrul care se regăsește pe steagul Libanului. Mai avem o zonă cu clopote din porțelan, altele din lut ars. Chiar și aici este o tehnică și o artă. Mai avem clopote făcute de domnii din Horezu, e un clopot românesc autentic, din lut ars, așa sunt și cele ornamentale sau artizanale din Bucovina, că ei au acel spectacol cu măști.

Aurelian P.-S. – Da, e un clopot cu mască. Sună de parcă ar fi o strigătură. Foarte expresiv! Felicitări! Chiar este artă aici, curată.

Ionuț Z. – Avem și o colecție care înfățișează aproape toate rasele de cai din lume. Majoritatea din ceramică. Un unicat este făcut din marmură de către un artist italian. Are și certificat de autenticitate. Iar aici am ajuns la meseria mea de bază, ca să nu mă îndepărtez prea tare: cea de inginer automobile rutiere. Astfel avem și o colecție de mașinuțe de diferite mărci.

Aurelian P.-S. – Felicitări! Ați moștenit din familie gustul pentru tehnică și artă, tipare de simțire și de spirit care ne îmbogățesc pe noi ca oameni, ne îmbogățesc familia, orașul în care trăim. Vecinii sunt mândri de asemenea creatori și colecționari. Și iată o familie, cea a domnului inginer Ion Zărnescu, care atât în tehnică, în știință, în inginerie este destoinic, dar reușește să ofere timp și colecției și creației de clopoței și clopote. Sunteți însoțit de soție, Andra Zărnescu, care a venit îmbrăcată în portul tradițional muntenesc, ca și dumneavoastră, la acest important eveniment de la Casa Academiei Române unde este evocată și onorată, de diferite personalități din România și Republica Moldova, Unirea Basarabiei cu România, act istoric înfăptuit în primăvara anului 1918.

Aurelian Popa-Stavri

Familia Zărnescu alături de Florin Șandru.                                                       Colecția de clopote

by

Referinţă Bibliografică

Aurelian Popa Stavri: ,,Clocote de clopote”, o colecție simbol a inginerului Ionuț Zărnescu din Întorsura Buzăului, prezentă la marcarea a 106 ani de la actul istoric al Unirii Basarabiei cu regatul România în 1918/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 17 noiembrie 2024