Buna Vestire este praznuita în fiecare an, pe 25 martie, în Postul Paștelui, că „Nu lipsește martie din post!”
Sărbătoarea Bunei Vestiri este cunoscută în popor sub denumirea de Blagoveștenia sau Blagovește și poate fi considerată Ziua Bucuriei, fiind cea mai importantă veste din creștinism, întrucât, în aceasta zi, Arhanghelul Gavriil îi vestește Fecioarei Maria că Îl va naște pe Fiul lui Dumnezeu:
„Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine!
Binecuvântată eşti tu între femei și binecuvântat e rodul pântecului tău!”, avea să fie salutarea îngerului coborât din cer, Gavriil pe numele său, pentru a-i aduce Fecioarei Maria, vestea prin care Fiul lui Dumnezeu va veni în lume, ce urma sa fie bucuria întregii lumi.
Bucurie avea să fie pentru ieșirea din îndelungata robie a păcatului strămoșesc, spre mântuirea și redobândirea Raiului pierdut de strămoșii noștri, Adam și Eva.
Dumnezeu iși alesese „vasul” prin care Fiul Său să vină în lume, lăsându-i purtătoarei Duhului Sfânt, posibilitatea alegerii de a accepta, sau nu, rolul în planul de mântuire al oamenilor:
„Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul Care se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema… „.
Prin vocea îngerului Gavriil, Dumnezeu îi descoperă Fecioarei planul, însă, veridicitatea lui va fi numai prin acele încuviințări:
„Fie mie după cuvântul tău!”.
Acest plan avea să își afle începutul mântuirii omenești, că prin încuviințarea lui, poarta mântuirii noastre avea să fie deschisă, la fel cum odinioară prin alegerea strămoșilor, Evea și Adam, avea să ni se deschidă poarta suferinței.
Fecioara Maria ne aducea izbăvirea din păcat, iar bucuria avea să ia locul suferinței.
Astfel, Fecioara Maria, prin consițământul dat bunăvoinței Lui Dumnezeu față de oameni, devine corabia salvatoare a omenirii.
Buna Vestire a acestei zile este temelia și începutul mântuirii noastre în care Maica Domnului a pus atât de multă credință încât a reușit a face posibil imposibilul, iar în fața unei astfel de vești nu putem decât să ne plecăm inimile pe altarul dragostei nemărginite față de Maica Domnului, rostind pentru veșnicie:
„Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!”.
Buna Vestire este praznic uni,c prin veșnicia ce ne-o așterne în față. Trebuie doar să ne lăsăm pătrunși de toată profunzimea sensurilor ce le revarsă în fața ochilor care vor să vadă și a urechilor care vor să audă lucrarea lui Dumnezeu, prin care se deschid porțule Raiului.
De Buna Vestire este dezlegare la pește, bucuria să fie deplină, chiar și atunci când Buna Vestire ar fi praznuită în zile de miercuri sau vineri.
Prăznuire binecuvântată în pace și bucurie!
25 Martie
TRADIȚII DE BUNA VESTINE
Vremea revarsă căldură
Peste ninsorile de flori,
Și-mpodobește natură
Cu petale-n mii de culori.
La nuntă de primăvară,
În sărbătoare creștină,
Cântă cucul prima oară,
Anunțând veste divină.
O taină, limba dezleagă
Păsărilor cântătoare,
Și mit străvechi se încheagă
În legendă grăitoare.
În această sărbătoare,
Sacru şi mistic se-mbină,
Ca prin vremea trecătoare,
Mituri străvechi să revină.
Gavriil, Arhanghel Mare,
Vestind Mariei Fecioare,
A Domnului întrupare,
Bine-i de însămânțare.
Gătită-n flori de mireasă,
Natura la Blagovește,
O recoltă generoasă
Pentru toamnă prevesteşte.
Când vremea se răcorește,
Iar floarea-n pomi este ninsă,
Iarna se mai prelungește
Și recolta-i compromisă.
Via, pomii din livadă,
Vite din gospodărie,
Casă, curte şi ogradă,
Se afumă cu tămâie.
Să alunge-n depărtare,
Molime şi duhuri rele,
Grădini de-a fi roditoare
Și sănătoase vitele.
Morminte din cimitire
Se sapă și se îngrijesc,
Spre a morţilor cinstire,
Ce-n loc de veci se odihnesc.
Prin tradiție creștină,
De suflet, spre mântuire,
Se-mpart: vin, pește, lumină…
Cu-a morților pomenire.
Că prin Sfânta Sărbătoare
Ce precede Înviere ,
Se dezleagă la mâncare,
Pește, de-a poftei plăcere.
Iar omul care posteşte
Și sărbătorile ţine,
Mâncând peşte-n Blagoveşte,
Tot anu-i va merge bine.
Cei ce spun că nu au vreme
De credință-n viața scurtă,
Nu simt că timpul se cerne
Către lumea nevăzută.
Nu citesc Sfânta Scriptură,
Să afle ce-i pocăință.
Doar prin sacră-nvăţătură,
Sădești în suflet credinţa!
Cât stau în popas de viață,
Scriu tradiții moştenite
Și prin vreme port speranţă
Că vor fi cândva citite.
Deschid fereastră de suflet,
Cu tradiții pentru lume,
Ce le-am primit în testament
Și mi le-am legat de nume.
Se spune că-n altă lume,
Dincolo de pragul nopții
Poți avea parte de bine,
Când pe credință pui sorții.
Sufletul conduce chipul,
Pelerin pe-a vieţii cale,
Dar dușman îi este timpul,
Când se scurgă la-ntâmplare.
Prin vremuri revin tradiții,
Spre a fi perpetuate.
Chiar dacă sunt superstiții,
Duc legende mai departe.
Când în zi de Blagoveşte,
Vremea e capricioasă,
La fel va fi şi de Paşte,
Mohorâtă și ploioasă.
25 martie – Buna Bestire
Din anuarul „Tradiții creștine și ritualuri populare românești”
*Portal „Creștin Ortodox” 25 martie 2015
https://m.crestinortodox.ro/sarbatori/buna-vestire/traditii-buna-vestire-148292.html
*https://www.facebook.com/maria.filipoiu.9/posts/1600325440210027
Mulțumim harnică și neobosită poetă MARIA FILIPOIU, pentru truda în slujba Cuvântului. Fiecare act de prezență în paginile revistei noastre ne onorează, ne încântă și ne umple sufletele de lumină. Să fiți sănătoasă și inspirată!!!! Cu prețuire.