Olesea BOBOTRÎN,
Șef Serviciu,
Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu”
Biblioteca Centrului Academic Internațional „Mihai Eminescu” a intrat în posesia unui număr impunător de volume, cu specific istoric, economic și cultural basarabean.
În continuare vom trece în revistă cărțile respective, printr-o descriere succintă, dar reprezentativă, care să vă incite la o eventuală lectură și cercetare.
1.Din cartea Mariei Gogu Zinovii, intitulată „Basarabia și Transnistria în gulagul sovietic”, (Chișinău, Editura „Lexon Prim”, 2024) aflăm despre GULAG ca dimensiune economică, nu doar politică, mostre concludente servind documentele inedite din arhivă. De aici aflăm despre chinurile celor deportați în anii 1944-1956, inclusiv a femeilor deportate din Basarabia.
2. „Basarabia în GULAG” de Serafim Saka (Chișinău, Editura „Știința”, 2024) reprezintă o carte despre drama basarabenilor în epoca totalitarismului comunist sovietic. În ea regăsim mărturiile cutremurătoare ale lui Dumitru Crihan, Alexei Ouatu, Dumitru Osipov, Iacob Gușilă, Vadim Pirogan, Palaghia și Gheorghe Cozma, Alexandru Usatiuc, Nicolae Balaban, Ioan Holban, Constantin Crețu, Toma Ivanenco, Raisa Patrașcu, Gheorghe Spătaru, Vasile Țepordei, Ion Pogorilovschi, Boris Petcu-Vulpe și Dumitru Jantoveanu.
Este o carte dureroasă, care se citește cu sufletul strâns la gură.
3. În cartea „Evreii din Basarabia” Alexandr Roitman (Chișinău, Editura „Lexon Prim”, 2024) descrie apariția comunităților evreiești în spațiul carpato-nistrean, evoluția lor demografică în Basarabia secolului al XIX-lea, legislația imperială rusească vizavi de evrei, pogromurile antievreiești în Imperiul Rus, inclusiv proto-pogromurile din Basarabia, la bază fiind documentele de arhivă, cu tot cu ilustrații etc.
4. „Scriitori basarabeni (1790-1850)” de Petre V. Haneș, volumul I și II (Chișinău, Editura „Știința”, 2024) conține informații ample și interesante despre răpirea Basarabiei, legăturile dintre Basarabia și celelalte ținuturi românești după 1812, literatura românească la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Amfilohie Hotinul, Gavriil Bănulescu, Ștefan Mărgeală, Al. Petriceicu-Hâjdeu, Constantin Stamati, Ion Sârbu, Al. Donici, Al. Russo, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Gh. Gore, Victor Crăsescu, Zamfir Arbore, Al. Mateevici, D. C. Moruzi, C. Stere, Leon Donici, Liuba Dumitriu, Constantin de Stamati-Ciurea și alții.
5. „O istorie social-economică a Basarabiei interbelice” de Nicolae Enciu (Chișinău, Editura USM, 2023) evidențiază conotația anului 1918 în context european și românesc, mai ales. Regatul României la sfârșitul primului război mondial și reunirea tuturor teritoriilor locuite de români revelează triumful politicii naționale românești, inclusiv a celei externe.
6. „Eseul literar în Basarabia. O panoramă” (Chișinău, Editura „Știința”, 2024) prezintă evoluția eseului literar, de la Constantin Stamati la Nina Corcinschi. Din lucrarea merituoasă, de altfel, lipsesc și destule nume de eseiști importanți din Basarabia, care ar fi putut să fie prezenți, dacă se trecea peste anumite animozități ale antologatorului. La o nouă ediție tipărită, aceasta, fiind completată, ar avea toate șansele să fie și exaustivă.
7. „Basarabia în componența Imperiului rus/1812-1917” (Chișinău, Editura „Cartier”, 2024) de Andrei Cușco și Victor Taki face o radiografie a ținutului românesc de la zona frontalieră otomană la regiunea periferică rusă. Integrarea Basarabiei în spațiul politic al Imperiului rus, „războiul diplomatic” ruso-român, Basarabia în preajma și în timpul primului război mondial, Basarabia în anii 1917-1918: de la revoluția rusă la „România Mare” sunt principalele teme ale cărții menționate.
8. „Boierimea Moldovei dintre Prut și Nistru”, volumul I de Gheorghe Bezviconi (Chișinău, Editura „Știința”, 2024) prezintă profiluri ale boierilor din Basarabia ocupată, de la Aleksandri până la Tufescu, în total–100 de nume.
„Nu doar rânduiala socială îl preocupă pe cărturarul nostru, ci și starea de spirit, oglindită în moravuri și năravuri–și mai cu seamă „românismul” feluritor manifestări”, specifică scriitorul Florin Faifer.
Ceea ce este absolut adevărat.
Recomandăm toate aceste cărți noi, intrate în fondul Bibliotecii noastre, pentru lectură și cercetare.
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..