Într-o lume în care se ridică ziduri, există și oameni care deschid ferestre, deschid orizonturi, iar Nadia Fărcaș face parte dintre aceștia.

Ca fondatoare a Editurii Ecou Transilvan, Nadia trăiește între două lumi: cea a cuvintelor care cer ordine și cea a sufletelor care caută sens. În aceste vremuri în care se trăiește pe fugă, ea a ales răbdarea, acea formă tăcută de curaj care face ca o carte să-și găsească drumul ei firesc.

Sub sigla Ecou Transilvan au prins viață numeroase cărți care poartă mai departe identitatea și limpezimea culturii române.

Despre curaj, despre iubirea de carte și despre puterea de a construi frumos am vorbit cu Nadia Fărcaș, omul din spatele unei edituri al cărei nume nu poartă doar un ecou, ci o inimă.

VAS: Cum s-a născut Editura Ecou Transilvan și ce vis a fost așezat la temelia ei? A fost o clipă anume în care ați știut că drumul dumneavoastră e printre cărți și oameni care scriu?

NF: Încă din copilărie am fost îndrăgostită de lectură, dorindu-mi foarte mult, când voi fi mare, să lucrez în lumea cărților, vis care s-a împlinit în 2012, când am pornit pe forțe proprii editura mea, Ecou Transilvan, cu sediul în Cluj-Napoca, o editură care în curând va împlini 14 ani de activitate. Chiar dacă nu a fost ușor, iată că prin multă muncă, nopți nedormite, drumuri ne­sfârșite, de la Cluj în diferite locuri din țară, dar și în afara țării, pentru a lansa cărțile publicate ale autorilor, care mi-au devenit prieteni ulterior, am ajuns să fim o editură cunoscută atât în țară, cât și în străinătate, prin cărțile domniilor lor, care rămân ecouri peste timp.

VAS: Ce ați simțit prima dată când ați ținut în mână o carte publicată sub sigla Ecou Transilvan?

NF: Cred că am trăit cele mai frumoase emoții, văzând primul volum cu sigla Editurii Ecou Transilvan! Pentru mine, meseria de editor este una dintre cele mai frumoase, de aceea cred că m-am și născut de Ziua Internațională a Cărții și a Bibliotecarului; poate că așa a vrut destinul, să lucrez cu scriitori și să aduc la lumină, prin cărțile publi­cate la editura mea, atâtea gânduri, emoții, sentimente și infor­mații care vor rămâne bijuterii literare, mărturii pentru generațiile care urmează. Și acum, după mulți ani și peste 1700 de titluri, încă simt o emoție și o bucurie aparte pentru fiecare nouă apariție editorială!

VAS: Numele editurii are o rezonanță aparte, dar dacă ați privi înapoi, care ar fi cea mai grea, dar și cea mai frumoasă etapă a acestui drum editorial?

NF: Cea mai grea, dar și cea mai frumoasă etapă cred că a fost primul an de activitate, până când am reușit să conturăm un nume, ca mai apoi, cu fiecare an, să fim tot mai căutați și apreciați pentru portofoliul impresionant, pentru serviciile editoriale și calitatea tiparului, la un înalt nivel.

VAS: Ce înseamnă pentru dumneavoastră a fi editor într-o vreme în care se scrie mult, dar se citește în grabă?

NF: Editura este viața mea, de dimineața până seara lucrez cu drag și dăruire alături de oameni de cultură de excepție și prieteni frumoși la suflet, oferindu-le fiecăruia o părticică din inima mea. Mă bucur că am reușit să scoatem la lumină nenumărate titluri din diferite domenii: de la carte pentru copii, romane, cărți de specialitate, traduceri, poezii, până la albume de artă, dicționare și chiar Biblia în versuri! Este important ca orice editor să facă o selecție în publicarea cărților, astfel încât să scoată la lumină cărți necesare publicului cititor.

VAS: Ce rol mai are cartea tipărită azi, când totul se derulează pe ecrane?

NF: Eu am rămas de modă veche și îmi place să simt încă mirosul specific al cărții tipărite, să o pot citi și reciti, și sunt sigură că întotdeauna vor exista cititori care își vor dori să aibă cartea în raftul de suflet, fără a fi nevoiți să stea doar în fața ecranelor, care, bineînțeles, au rostul lor.

VAS: Ați publicat autori din toate colțurile țării, dar și scriitori din diaspora. Ce înseamnă pentru dumneavoastră vocea românilor de departe?

NF: Pentru mine este o mare bucurie să colaborez cu românii din diaspora, pe care i-am simțit întotdeauna foarte legați de glia strămoșească și mă bucur că nu au uitat să vorbească și să scrie în limba română, cea mai frumoasă limbă de pe Pământ, oricât de departe de Patria-Mamă ar trăi.

VAS: Ați participat și participați în mod activ la festivaluri și târguri de carte din afara țării. Recent v-ați întors de la Festivalul de Carte și Arte al Românilor de Pretutindeni – CultuRo. Cu ce impresii ați venit de acolo?

NF: Am participat cu mare drag la acest festival, CultuRo, unde am întâlnit oameni de cultură minunați, iar cu mulți dintre aceștia am rămas prieteni și colaboratori. Mulțumesc, pe această cale, domnului Mircea Giani Florescu, pentru invitație și pentru realizarea acestui frumos festival, unde românii de pretutindeni au avut ocazia să-și prezinte cele mai recente cărți, bucurându-se de întâlnirea cu alți colegi de condei! Mulțumesc în mod deosebit domnului Vasile Mușa, ambasador cultural și reprezentant al scriitorilor români și europeni din Spania, care are o mare deschidere spre oamenii de cultură, fiind un liant important între scriitorii români din țară și din Spania. O plăcută surpriză a fost să o cunosc și pe doamna Lili Sandu, care promovează arta, obiceiurile și tradițiile românești, dar și mulți scriitori cu care deja colaborăm.

VAS: Ne puteți aminti câteva nume de autori din cadrul editurii Ecou Transilvan?

NF: Prof. univ. dr. Nicolae Grosu, prof. univ. dr. Andrei Marga, Cleopatra Lorințiu – diplomat român, poetul Aurel Rău, prof. univ. dr. Ion Buzași, prof. univ. dr. Cristian Cheșuț, prof. univ. dr. Marius Bojiță, prof. dr. Laszlo Alexandru, poetul Sandu Cătinean, poetul Ionuț Țene, poetul Victor Constantin Măruțoiu, scriitorul Ion Moldovan, mari actori ai scenei românești – Draga Olteanu Matei, Valeria Gagealov, Simona Bondoc, Constantin Dinulescu, Rodica Popescu-Bitănescu, Virginia Rogin, Alexandrina Halic, regizorul Ioan Cărmăzan, umoristul Cornel Udrea și mulți alții.

VAS: Există legături care au depășit zona profesională și au devenit prietenii de viață?

NF: Majoritatea autorilor noștri ne sunt prieteni și mă bucur că au devenit parte a familiei Ecou. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru toți oamenii frumoși, cu suflet mare, cărora le îndrumă pașii spre Editura Ecou Transilvan. Doar împreună avem un Ecou puternic!

VAS: Care sunt principalele căi prin care editura Ecou Transilvan își face cunoscuți autorii și cărțile lor și cum reușește să-i promoveze într-o lume saturată de informație?

NF: În primul rând, sunt alături de fiecare autor prin lansări de carte, indiferent de loc, diferite evenimente și festivaluri culturale, promovând creațiile literare de bună calitate. Totodată, cărțile apărute sub sigla editurii noastre sunt promovate atât prin marile librării, cât și în presa de specialitate, prin recenzii care ajung mai ușor la public!

VAS: Există o carte publicată de Ecou Transilvan care a avut un parcurs neașteptat?

NF: „Blestemele nației române”, a unuia dintre cei mai mari sociologi români, prof. univ. dr. Nicolae Grosu, care a avut un succes deosebit, ajungând la peste 20 de ediții.

VAS: Care e cea mai frumoasă reacție pe care ați primit-o de la un cititor?

NF: Spre bucuria mea, am primit mai multe reacții frumoase din partea cititorilor, atât pentru conținutul cărților, cât și pentru calitatea grafică deosebită. Pentru mine, contează foarte mult acest feedback primit de la cititori, aprecieri care mă încurajează să păstrez un înalt standard în toată activitatea editorială.

VAS: Ce credeți că îi lipsește astăzi pieței editoriale românești? Și prin ce se deosebește Ecou Transilvan de celelalte edituri?

NF: Comuniunea umană începe să lipsească tot mai des, motiv pentru care eu, prin tot ceea ce fac, încerc să păstrez o relație cât mai apropiată cu scriitorii și colaboratorii noștri, dând dovadă de bună­voință, sensibilitate și profesionalism, iar cu pace în suflet, niciodată nu am ezitat să îm­părtășesc căldura inimii mele celor din jur și un cuvânt potrivit spi­ritului meu neobosit, dornic de a-i susține pe ceilalți. Firea mea dintotdeauna a culminat prin voința de a asculta, răbdarea de a în­țelege, tăria de a sprijini. Bucuria mea cea mai mare este de a-i vedea fericiți și mulțumiți pe autorii editurii.

VAS: Dacă ar fi să descrieți editura Ecou Transilvan în trei cuvinte, care ar fi acelea?

NF: Seriozitate, profesionalism, empatie.

VAS: Dacă ar fi să lăsați o singură frază drept moștenire celor care vor veni după dumneavoastră, care ar fi aceea?

NF: Să nu uităm niciodată bucuria lecturii și să nu lăsăm cartea să cadă în uitare, în favoarea noilor tehnologii, păstrându-ne vie umanitatea!

VAS: Vă mulțumesc pentru că ați acceptat sa fiți invitata mea, preț de câteva clipe, pentru a aduce mai aproape de cititori o frântură din sufletul unei iubitoare de frumos!

Dragi cititori și iubitori de carte, dincolo de cuvintele acestui popas de suflet, Nadia Fărcaș rămâne acel liant între inimă și hârtie, între vis și împlinire. Când o carte pleacă spre lume, rămâne un fir invizibil care o leagă mereu de cel care a crezut în ea, iar acel fir roșu poartă numele Ecou Transilvan!

Interviu realizat de Violeta ANDREI STOICESCU,

Scriitoare și jurnalistă, membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România

by

Referinţă Bibliografică

De vorbă cu Nadia Fărcaș, fondatoarea Editurii Ecou Transilvan/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 5 ianuarie 2026