Inginerul şi scriitorul – documentarist Gheorghe Bogza din Oneşti nu se aflã la prima sa apariţie editorialã ci ne-a mai oferit câteva astfel de cãrţi extrem de importante atât pentru comunitatea oneşteanã cât şi pentru naţiunea românã: „Borzeşti 1904 – Marea Serbare închinatã Voievodului Moldovei – Ştefan cel Mare şi Sfânt, la împlinirea a 400 de ani de la sãvârşirea sa”, „Deţi-nuţi politici din coloniile de muncã forţatã de la Oneşti şi Borzeşti” şi „Stejarii Mãriei Sale Ştefan Vodã cel Sfânt”.În cartea sa „Oltea Doamna & Alexandru Mãlin Tacu”, apãrutã în anul 2018, cu abilitãţi şi competenţe de geograf şi istoric, Gheorghe Bogza, aduce în prim-plan evenimente , oameni şi locuri ce au rãmas în conştiinţa colectivã şi în istoria zonei Borzeşti – Oneşti . De aceea, astãzi 17 mai 2018, în ziua în care ne cinstim eroii şi martirii, în anul Centenarului Marii Uniri, când se împlinesc şi 560 de ani de atestare documentarã a Oneştiului, autorul a considerat a fi cea mai bunã ocazie prezentarea publicã a acestei cãrţi excepţionale care vorbeşte despre douã destine tragice dar demne de neuitat de cãtre noile generaţii. Este vorba despre Oltea Doamna (Mama lui Ştefan cel Mare) şi tânã-rul poet Alexandru Mãlin Tacu , ambii având rãdacini şi locuind pe meleagurile Borzeşti – Oneşti de care este legat spiritul voievodului Ştefan cel Mare.Despre Doamna Oltea , istoria a reţi-nut prea puţine lucruri de aceea este şi mai lãudabil demersul autorului Gheorghe Bogza de a se documenta şi de a face publice o serie de detalii existente. Se pare cã tradiţia popularã conservã cel mai bine meritele acestei mame de „mântuitor” (aşa cum îl numeşte Nicolae Iorga pe Ştefan cel Mare), aşa cum este cazul „Fântânii Doamnei , spre exemplu, despre care se vorbeşte şi în carte.În memoria acestui îndrãgit personaj (Doamna Oltea), se sãrbãtoresc anual la Colegiul „Mihai Eminescu” din Iaşi, „Zilele Oltea Doamna”. Existenţa acestui fericit eveniment face, alãturi de locul lor natal (Borzeşti – Oneşti) , în opinia cercetãtorului Gheorghe Bogza, legãtura dintre cele douã personaje ale cãrţii. Dar, prin tânãrul militant Alexandru Mãlin Tacu, se face şi trecerea cãtre noile generaţii de tineri ro-mâni, nu doar cei care au matirizat în decembrie 1989, în speranţa unei vieţi mai bune, ci şi tinerii zilelor noastre care ar mai putea încã schimba ceva…Modelul tânãrului poet Alexandru Mãlin Tacu, „Cãlãtorul profund” al litera-turii noastre , ar putea fi comparat oarecum, prin patriotism şi martiriu cu cel al unui alt poet prodigios şi genial, „Cãlãtorul prin stele” Mihai Eminescu , douã generaţii legate şi prin spiritul marelui voievod moldovean Ştefan.Este demnã de remarcat nu doar ideea cãrţii şi valoarea ei documentarã ci şi modul de realizare al acestei cãrţi, împãrţitã în douã pãrţi de sine stãtãtoare. Conţinutul îi este clar şi concis iar o serie de imagini color susţin în mod fericit informaţiile.Recomand cãlduros aceastã carte nu doar istoricilor şi specialiştilor în literaturã ci, mai ales, oneştenilor interesaţi de cunoaşterea zonei în care s-au nãscut şi trãiesc ei şi copiilor lor…
© Mariana Bendou
by 
 |
Referinţă Bibliografică |
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..