În tristele zile de doliu la plecarea întru eternă odihnă și pace în locu-i veșnic unde gloria nu mai are glorie, a lui Mircea Lucescu, bunul său prieten, ca și rival constructiv pe arenele gazonate ale luptei sportive cu pe cât de simplul, pe atât de magnificul balon rotund, ce-a vrăjit în întreaga istorie a sportului suporteri înflăcărați din întreaga lume, Cornel Dinu declara la TvR 1 următoarele:

„Când am asistat la operația pe cord deschis a unui prieten de-al meu, cu profesorul Brădișteanu, prin 2009, înainte să fiu și eu operat, am stat la operație și am văzut cum, după patru ore, a pornit inima respectivă din mâna doctorului. Și am întrebat:

– Ați ținut inima aceasta în mână și ați încercat, după ce ați făcut injecția respectivă cu adrenalină, dar ați pornit-o dumneavoastră?

– Nu, în momentul acela o pornește Dumnezeu. Deci Dumnezeu ne dă sufletul și Dumnezeu ni-l ia, prin credință și prin ce înseamnă puterea de a exista.”

Întrucâtva pare rupt de subiectul eseului pentru dr. Carina Ureche, medic specialist Cardiologie, Asistent universitar la  Universitatea de Medicina și Farmacie ,,Grigore T. Popa” din Iași. Dar nu este, fără îndoială nu este…! Medicina este, de fapt, un univers niciodată explorat decât în infimă măsură pe cât de vaste sunt ea și științele colaterale – sub o extinsă arie de confluențe, medicina are, de facto, conexiuni directe sau nu cu toate științele.

Raportat la complexitatea corpului uman, a sănătății și vieții umanității extinse la anvergură globală, cu infinite drumuri neumblate, ferestre nedeschise, orizonturi necunoscute, puteri nepornite, științe neștiute și multe, foarte multe altele ce personal sunt de părere că se vor menține în nimbul tainelor nepătrunse ale Universului până la sfârșitul veacurilor și desființarea spațiului, dacă aceasta se va întâmpla vreodată, medicina este între științe deschizător și închizător ale lor.

În momentul și locul în care medicina clachează, ceva adeseori intervine…! Indiferent cum se manifestă ritualic orice credință, indiferent ce spun miturile, artele, tradițiile, descoperirile științifice, prezumțiile, domeniul medical în amplitudinea lui plurivalentă, imposibil de decifrat decât până la o anumită limită, se poate și trebuie, totuși, să se înțeleagă că aparține de ceva neînțeles. Acest ceva este cunoscut în întreaga lume ca fiind Dumnezeu, un Dumnezeu al fiecăruia și al tuturor, indiferent sub ce denumire răspândit ca entitate supraomenească.

Cu atât mai mult am neîncetat și necuprins respect pentru dr. Carina Ureche, prețuire, admirație și recunoștință, cu cât prin ceea ce profesează întru slujire nobilă de om pentru oameni, ca medic, eu, din perspectiva celor cu nestrămutată convingere spuse mai sus, consider că nu greșesc având siguranța adevărului că este o prelungire a unei puteri divine, Dumnezeu, oricum ar fi el perceput, individualizat, indivizat și identificat sub un nume dincolo de cunoașterea posibilă de către om…!

Rezultatele privind drumul profesional al dr. Carina Ureche vorbesc mai argumentat decât spun eu despre infinitul misterului complementar nelimitei cunoașterii științifice medicale. Poate că nu, poate că da, noi cei din exterioritatea domeniului medical nu putem concluziona valid despre ce nu cunoaștem. Știm, am văzut, avem experiență chiar proprie, am auzit, fără a înțelege: adăugându-se și un ceva supramedical, suprauman unei fărâme de aport medical ori unor inimaginabil de complexe acte medicale, se săvârșesc nu o dată minuni situate la dincoace sau dincolo de granița dintre sănătate și boală, dintre viață și moarte, dintre uman și demiurg. Cine poate explica asta?!

Cunoscând-o, fiindu-i însumi pacient la Institutul inimii din Iași, foarte recunoscător și din toată ființa mea mulțumindu-i, nu încerc să merg mai departe într-o descriere mai mult decât curajoasă a ceea ce înrâurește un asalt de întrebări, pe seama afirmațiilor doctorului Șerban Brădișteanu, aduse în atenția noastră la moartea fotbalistului celebru, legendar și antrenor cu glorie Mircea Lucescu, de către încă unul dintre marii noștri fotbaliști nimbați de palmaresul fotbalistic profesional național și internațional, precum și de calitatea sa umană luminată de un intelectualism autentic, temeinic, impresionant, Cornel Dinu.

Însă pot făuri dar spiritual din  cuvânt frumos spus și florile inimii mele încredințate pentru investigație medicală protagonistei eseului prezent, dr. Carina Ureche. Prin toată voia conștiinței mele, cu argument și în delimitare absolută de complezență și scrisul de dragul scrisului, alcătuiesc acest eseu pentru dr. Carina Ureche, medicul meu provident la un anume moment al vieții mele.

Nimic nu a fost mai frumos pentru mine, alinător, vindecător sufletește decât să simt că inima-mi, prin spusele sale, ale doctoriței, cu foarte multă căldură umană, curat, lămuritor, pe înțeles, se transformă, modelată de un miracol…! M-am dezis, ca urmare, de toată disperarea dinainte, schimbându-mi-se calea veche a bolii îngrijorătoare cu cea a luminii speranței. Curajul și împăcarea cu mine, cel de mai înainte, în cursă cu însumi și căzut pe pista vieții întunecate de norii negrei decăderi traumatice morale, m-au ridicat.

Dr. Carina Ureche este un medic de excelență profesională medicală, un om frumos cu inimă frumoasă, un om pentru oameni, dăruit medical și uman suferinzilor cardiaci cu tot ce are neprețuit în știința și experiența sa profesională. De oriunde în țară, din orice ungher de Moldovă și de pretutindeni vii, un drum la Iași, oricât de lung, oricât de istovitor, se delimitează la sosire cu o rază de înseninare, odihnă, bunădispoziție și speranță.

Acesta-i prețul drumului aceluia: înseninarea inimii cu speranță, iar aceasta-i necuprins, nespus de mult pentru cineva căruia inima-i spune zi cu zi, oră cu oră, secundă cu secundă, că e obosită.

Mulțumesc, dr. Carina Ureche…! Sunteți unul dintre medicii ce-ați lăsat în urma plecării mele de la dumneavoastră umbra unui surâs de curaj și nădejdea într-o alinare înspre care vindecarea aruncă o privire de bunăvoință.

Plecasem la drum înspre dumneavoastră, sfătuind fiind de către dr. Luminița Marilena Pascariu. Ea este, de asemenea, vegheatoare de mulți ani a sănătății mele căreia i-a slujit cu bine iar și iar, atât cât a fost posibil, căci nu mereu se poate mai mult, uneori niciodată, ci doar în măsura în care medicul ajută să mergi încă înainte, fără a te putea face nicidecum nou. Chiar a trebuit să cedez insistențelor sale de a mă prezenta la dr. Carina Ureche, m-am pornit la drum cu mare șovăială, ca și cum nici mașina n-ar fi avut patru roți bune, ci numai două, restul dând a se deșuruba. Or, călător cu o mașină pe două roți bune și două nesigure, ești călătorul maximului hazard.

Minune, însă. Întâlnirea mea cu dr. Carina Ureche a fost în puterea deplinei schimbări de situații. Am efectuat un număr mare de investigații cu aparatură medicală nemaivăzută de către mine, de aproape curioasă aspectare și datare, cred eu, de ultimă generație între toate celelalte din țară. Investigațiile au fost precedate de cam tot atâtea analize și ele diverse, cu multă „vărsare de sânge”.

Totul s-a sfârșit cu bine. Eu am plecat de la dr. Carina Ureche un altul în locul celui ce venise: un cu totul altul, mai liniștit, mai bun, mai optimist.

Mulțumesc, doamnă doctor. Ați avut grijă de mine atunci, dar și mai târziu, uneori și azi. Mulțumesc, nesfârșită recunoștință. Sunt acum, în continuare pe mâini bune, dr. Margareta Miron mă menține sub grija sa, iar inima dă semne că mai am zile – câte, n-am de unde ști! Dar poate suficiente ca să mai am timp să vă revăd. Și să vă mulțumesc iar, neîncetat să vă mulțumesc pentru viață și speranță…!

(Foto: Dr. Carina Ureche, Aurel V. Zgheran, mai 2025, Iași, Institutul inimii)

(Aurel V. ZGHERAN)

by

Referinţă Bibliografică

Dr. Carina Ureche, medic specialist Cardiologie. Mulțumesc, neîncetat mulțumesc pentru viață și speranță/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 10 aprilie 2026