Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Eugen Serea – Noaptea

Eugen Serea – Noaptea

Eugen Serea
Noaptea

Noaptea e-o taină ce încă n-o știu:
Absența luminii mă face mai viu,
Mai treaz, mai abil, mai atent
La sinele meu decadent…

Noaptea, când doarme simbolul în semn,
Crucific, cu spaimă, ispita pe lemn
Iar Domnul îmi dă Foc de Gând:
,, –Și Eu sunt un Tată plângând!…”

Noaptea, și ruga se suie la cer
Ca fumul tămâiei în Temple de ger:
,, –Nu vreau, în genunchi, alte căi;
Doar urmele pașilor Tăi!…”

Noaptea, doar Timpul, în doru-i de Iad,
Privește și râde de stele ce cad,
Uitând că și el e doar vis:
În Zori, se va-ntoarce-n Abis…

Noaptea, se-aude în inimi bătând
Chiar Domnul la ușă de suflet, cătând
Umil adăpost, Veșnic Joi
Al Cinei de Taină, în doi…

( vol.Ninsoare în august)

Facebooktwitterby feather