Motto: Un popor grav rănit încă mai păşeşte, anevoios,
ca printr-o lacrimă amară, dar vie,
pe un drum de pământ noroios,
de la Sarmisegetusa Regia, prin Blaj, spre veşnicie.
Pe uliţa ce traversează de-a lungul
şi de-a moartea România,
căutând omenia,
am trecut în această dimineaţă, devreme,
păşind agale, la braţ cu istoria
scrisă în binecuvântări şi blesteme.
Undeva înainte l-am văzut pe Ştefan
copil în faşă,
cu pinteni şi cu cravaşă,
purtând într-o mână o cruce de lemn
şi-n cealaltă un paloş pe care scria
un vers eminescian şi-un îndemn.
M-am oprit puţin, preţ de-un veac,
la o casă în care ştiam
de la râu, de la ram,
că locuieşte Brâncoveanu cu cei patru fii
şi-am zărit pe fereastră, în luciri de opaiţ,
un potir, o Psaltire şi nişte icoane vii.
De pe marginea uliţei, din iarba
unui mal de pârâu,
înaltă până la brâu,
ce mirosea a grâu copt şi-a sânge de om
se vedea cum Nică alerga prin grădini
şi cum Porumbescu compunea sub un pom.
Nişte ţepe medievale înalte şi zvelte
în care atârnau lăcomii şi trădări
străjuiau ca nişte mirări
o răscruce cu poteci haiduceşti şi destine,
deasupra Vlaicu survola rănile Carpaţilor
iar la zenit Slavici scria un basm cu suspine.
Dar iată un cap de lup şi-un tricolor!
Între primul şi ultimul
paşii sărmanei mele ţări mă dor!
Dar iată Columna lui Traian şi Coloana lui Brâncuşi!
În prima şi mai ales în ultima
simt că va veni izbăvirea acuşi!
Pe uliţa ce traversează în lung
şi în cer ţara mea mereu tulburată,
căutând pacea până acum niciodată aflată,
am trecut azi dinspre lacrimă spre apus,
păşind, smerit, alături cu Burebista,
cu Mihai, cu Horea şi mai ales cu Iisus.
scrisă cândva, în istoria recentă a Erei Creştine

Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..