CHEMARE
Nu pot să stau pe cer s-ascult a codrului taină,
Să nu pot să-i ating nici minunata haină,
Dar în zadar încerc s-ajung la cea cunună
Simţind cum mă opreşte poruncitoarea lună.
Cu glas adânc, şoptit aceasta îmi grăieşte
De ce vrei tu să pleci ? Nu vezi că te zoreşte ?
Acolo jos in lume nu e nimic feeric
Şi te va prinde-n veci al nopţii întuneric.
ISPITA
Coboară-te odată din cerul cu făclii
Şi vino să-ţi arăt ce vei putea să fii,
Nu ţine piept ispitei ce vrea să mi te-aducă,
Nu asculta porunca cea care te încurcă.
Priveşte codrul tainic, ce-ți spune să te-aşterni
Pe jalnicul pământ cu lacrimi să îl cerni,
Aici nu e-ntuneric, e doar o umbră deasă
Ce răspândeşte-n jur o urmă de mireasmă…
ÎMPREUNĂ
Alină-a mea durere,
Nu vreau singurătate,
Vreau să privim la stele,
S-aud nespuse şoapte.
Alungă-n veci tăcerea,
Ca inima-mi să-ţi spună
Rămâi acum cu mine,
Privind la clar de lună…
SINGURĂTATE
Doar uită-te la tine,
Privind tăcut la stele,
Visând să te apropii
De Ea, apoi de ele,
Dar imima ţi-e plină,
De-un gând necruţător,
Că vei rămâne veşnic
Un singur călător…
DORINŢĂ
Simt focul cel amarnic trosnind în gândul meu
Şi mă gândesc într-una să-l sting nu-i aşa greu,
Să-mi potolesc simţirea cu minunate stele,
Să îmi hrănesc uimirea cu una dintre ele.
Să-mi amintesc mereu cum nopţile sunt grele,
Când nu am strălucirea, când nu sunt ale mele…
LĂCOMIE
De ce să te opreşti la una dintre stele,
Când îţi doreşti cu foc să nu ai nopţi mai grele ?
De ce nu le culegi pe toate de pe cer
Să nu mai fii tot timpul un simplu grănicer ?
Ce mai aştepţi acum ? Să faci un legământ ?
Hai, potoleşte-ţi setea de cer chiar pe pământ…
–––––––––––
George Nicolae STROIA
Elev – clasa a IX-a
Liceul Teoretic „Emil Botta”
Adjud, Vrancea
by