Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Fără categorie » George PETROVAI: Moduri naționale de filosofare

George PETROVAI: Moduri naționale de filosofare

Moduri naționale de filosofare

             Cu toate că globaliștii își demonstrează cu fiecare prilej (în perioada de față prin  întreținerea isteriei pandemice) atotputernicia economico-financiară, politico-diplomatică și militaro-strategică, din fericire pentru indivizii cu scaun la cap și discernământ, respectiv pentru unele comunități și națiuni, ei încă nu izbutesc să controleze totul, ci doar să influențeze și să corupă formidabilul univers lăuntric al omului (triada proceselor intelectuale-afective-voliționale, precum și particularitățile psihice ale personalității, plămădite din temperament, aptitudini și caracter). Adică se află în situația neomului I.V.Stalin, cel care – ne spune Vasili Grossman în povestirea Panta rhei (Editura Humanitas, București, 1990) – distrusese temeinic libertatea, dar continua „să se teamă de ea”, această frică de libertate determinându-l „să manifeste o ipocrizie realmente fără precedent”.

Întrucât păpușarii demonocrați ai zilelor noastre îl surclasează pe tătucul Stalin la capitolul ipocrizie atât prin amploarea ei planetară (direct sau indirect și în proporții diferite, toți pământenii sunt la cheremul lor), cât și prin colosala forță rezultată din unirea banului (sinistrul tandem Bilderberg-Rothschild deține cam trei sferturi din bogăția lumii!) cu politica dictată de trusturile farmaceutice și, îndeosebi, cu satanica influență exercitată asupra vulgului de către presa sionisto-francmasonică, iată motivul pentru care afirmam mai sus că alde ăștia „încă nu izbutesc să controleze” absolut totul, până și mințile celor ce vor rămâne în viață prin „bunăvoința” iluminaților, după reducerea populației globului (inclusiv prin vaccinuri și medicamente contrafăcute) cu câteva miliarde – intransigenții pledează pentru uciderea a 90% dintre pământeni, globaliștii mai puțin criminali îngăduie (sic!) să rămână în viață circa două miliarde de roboți umani.

Iar când spun „roboți umani”, am în vedere faptul că – după spălarea pe creier și implantarea nanocipurilor prin obligatoriul (!) vaccin anticoronavirus produs de „filantropul” Bill Gates în fabricile sale – vor fi sclavii fără gândire și voință ai globaliștilor…

Revenind la modurile de filosofare, trebuie precizat că, în tratatul Geneza formelor culturii (BPT, Editura Minerva, București, 1993), gânditorul român Petre P. Negulescu consideră că numai în literatură poate fi descoperită specificitatea națională a unui popor, asta deoarece știința și filosofia sunt universaliste. Dar – adaugă prefațatorul și comentatorul Z. Ornea – se poate vorbi cel mult de „moduri naționale de filosofare”, filosofiile naționale fiind „greu de închipuit”.

Opinia lui Petre Țuțea că „spaniolii sunt contraindicați, ca și rușii, la filosofie” (Între Dumnezeu și neamul meu, Fundația Anastasia, Editura Arta Grafică, București, 1992), nu trebuie luată în sens peiorativ, ci în chipul următor: fiecare nație cu înțelepciunea și modul său de filosofare, dar numai câteva dintre ele și-au ridicat gândirea abstractă la rangul de mare filosofie.

De altminteri, nu susține Constantin Noica în opusculul Jurnal filozofic (Editura Humanitas, București, 1992) că „măsura, înțelepciunea, «mioriticul» – în sens nefilozofic – ne-au împiedicat pe noi românii să avem o filozofie mare”? Și tot ilustrul C. Noica, după ce așază „libertatea de a fi absurd” la originea filozofiei, pe care o vede/definește ca „aventura universalului când devine particular”, ne înștiințează în același Jurnal că „Nu există decât două filozofii mari: filozofia greacă și filozofia idealismului german: filozofia ființei și filozofia spiritului”.

Perfect adevărat, zic eu, în ceea ce privește gândirea speculativă europeană. Dar filosofia devine universală și împlinită doar cu contribuțiile venite dinspre formidabilele cugetări antico-medievale ale indienilor și chinezilor, nu doar de-o seamă cu cugetarea greacă la capitolul vechime, ba uneori chiar anterioare acesteia, ci de-a dreptul incomparabile într-ale subtilității argumentației și, desigur, cu rol de generoase surse de inspirație pentru atâția gânditori europeni.

N.B.: Iată că după 30 de ani de postdecembrism, prin legi și ordonanțe militare ni se impune democrația cu mască pe figură și libertatea, în primul rând cea a credinței, cu ușile întredeschise. Adică avem parte, cu sabia dosarelor penale și a amenzilor deasupra capului, de ceea ce n-au cutezat să impună nici măcar bolșevicii! E clar, dacă acest aberant exces politico-milițienesc (cică totul este dictat de marea grijă a cârmuitorilor pentru sănătatea alegătorilor!) nu încetează, în scurt timp economia românească își va da duhul, școala on line va fi un răsunător eșec (apropo, cum vor fi școliți elevii din cătunele neelectrificate?), modul național de filosofare/gândire va avea soarta unui moft și majoritatea românilor vor cunoaște mizeria trupească a biblicului Iov, dar fără fermitatea credinței acestuia și fără șansa redresării lui în plan material.

Sighetu Marmației,                                                                                George  PETROVAI

17 mai 2020

 

 

Facebooktwitterby feather