Dragilor!
Încă mai simt inima-mi vibrând, după spectacolul literar-muzical „ÎN ZBORUL NECONTENITEI CURIOZITĂȚI”, realizat ieri în cadrul Proiectului Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și al Direcției Cultură a Primăriei Chișinău „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori”.
A fost atât de frumos! Patru ore de intensitate, de lumină revărsată prin cuvânt, de emoții care au înnobilat clipa și de suflete care au știut să se recunoască dincolo de granițele nevăzute ale cotidianului. Mi-am confirmat faptul că, uneori, curiozitatea nu este doar dorința de a afla, ci aripa cu care omul își caută cerul, iar literatura și muzica sunt două feluri de a-i vorbi eternității pe limba inimii.
Cei șaptezeci de elevi ai IPLT „Principesa Natalia Dadiani”, ghidați excepțional de minunatele profesoare Inga Ursache și Mariana Guzun, au răscolit sufletele tuturor, transformând întâlnirea într-o adevărată sărbătoare a sensibilității și a spiritului. Prin inocența privirilor, candoarea rostirilor și lumina din glasuri, copiii au demonstrat că poezia nu se învață doar cu mintea, ci se respiră cu sufletul. Au fost șaptezeci de inimi care au bătut în același ritm cu literatura, șaptezeci de punți între copilărie și eternitate. Iar profesoarele lor, asemenea unor grădinari ai Luminii, au dovedit că adevărata educație înseamnă să cultivi în fiecare copil curajul de a simți, de a visa și de a dărui. În acea clipă, am înțeles că viitorul acestei națiuni este extrem de promițător, prin copilașii care cresc, frumos și atât de viu, sub ochii noștri.
Vă mulțumesc enorm și vouă, iubiți prieteni, scriitori, fiecăruia în parte, pentru gândurile bune, pentru discursurile alese, pentru fiecare emoție împărtășită și pentru bucuria de a vă avea alături! Fiecare dintre domniile voastre a adăugat câte o rază la acest curcubeu al întâlnirii, iar împreună am demonstrat că frumusețea nu se consumă într-un eveniment, ci continuă să crească în noi, mult după ce ultimele aplauze s-au stins. Vă invit să păstrăm vie această vibrație, să ne rămânem aproape prin cuvânt, prin artă și prin acea rară generozitate de a dărui necontenit, fără să măsurăm cât primim. Și asta pentru că adevăratele întâlniri nu se încheie odată cu despărțirea, ci își continuă zborul în interiorul nostru.
Mulțumesc, cu imensă recunoștință, tuturor celor de la Centrul Internațional Academic ,,Mihai Eminescu” pentru bucuria de a mă simți acasă, de a mă simți în brațele bunului Dumnezeu! Reverență, distinse Elena Dabija, Natalia Dabija Corghencea și Cojocaru Nadejda!
Calde îmbrățișări de suflet, scumpilor! Să ne reîntâlnim cu aceeași Lumină în priviri și cu aceeași necontenită curiozitate de a descoperi minunile ascunse în oameni, în cuvinte și în viață! Vă iubesc!
Unde se ascund micile bucurii?
Când bucuria nu ți-e scop, ci mod de viață,
Trăiești povestea unde joci un rol frumos;
Chiar întâlnindu-te cu ziduri mari de gheață,
Înveți să fii, iei lecții faine, bucuros.
Te-ncântă proaspăt așternutul ce miroase
Și pielea ta scăldată-ncet și cu mult drag,
Și-o cămăruță cu picturile-i frumoase
Sau un copac ce-a înflorit chiar lângă prag.
Când „te iubesc!” îl spui, dar și-l auzi adesea,
Când mult reciți, în gându-ți, versul preferat
Și când împarți umbrela ta… sunt toate-acestea,
Că bucurii te-mbrățișează, ne-ncetat.
Când te desfață-o salutare, o cântare,
Fără motiv fiind dispus să râzi, să sari;
Când știi să prinzi un răsărit sublim de soare,
E de atât că ești și tu printre cei rari.
Când semaforu-i numai verde, până-acasă,
Și tu, copil, poți face stele pe nisip;
Când știi să dărui din pâinica de pe masă,
E de atât că ai și soarele pe chip.
Când ai prieteni, mulți, și lumea ține minte
Că-ai fost și ești în cozonacul de Crăciun
Și-n ciocolata fiecăruia, fierbinte,
E de atât că ești tu însuți Omul bun.
Autor: Geta Lipovanciuc
(Din cartea ,,Curcubeul întrebărilor-3”)


Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..