POVESTE-MI EȘTI

Adoratei mele

Poveste-mi ești,
poveste de iubire,
ce-ncepe azi și ieri
cu-a fost odat’
nu e nici vis trecut,
nici crudă amintire,
e glasul pur a tot
ce-i azi adevărat.

Poveste-mi ești,
poveste de-nvățare,
a tot ce-nseamnă
„împărțit la doi”,
este puterea și
voința tot mai mare
de a cunoaște totul
cuprins în „amândoi”.

Poveste-mi ești,
poveste de-ascultare,
de-a auzi în șoaptă
doar inima bătând,
E clipa ce vine, trece,
iubirea-mbietoare,
ce ne ascultă pe noi,
doar rând pe rând.

Poveste-mi ești,
poveste de-ntrebări
când sufletul e răscolit
și încă se mai miră:
ce-aduce clipei
lacrima din depărtări,
Iar floarea, plină
de durere, cum respiră?

Poveste-mi ești,
poveste de-ncântare
prin fiecare pas pe care
simplu l-am făcut,
ești gândul cel pătruns
de „fiecare”
chiar dacă nimeni
n-a știut dac-a durut.

Poveste-mi ești,
povestea mea de viață,
și carte dac-ai fi,
mereu te-aș reciti,
chiar dacă subțire e,
ca firul cel de ață,
aș vrea să-mi fii
puterea de-a rosti.

Poveste-mi ești,
poveste de-mplinire,
la viață am ajuns
doar ridicat de tine,
am învățat tot
ce ne-a fost menire,
te-ai dăruit și mi-ai
făcut doar bine.

Poveste-mi ești,
poveste nesfârșită
nu-i de-ajuns nici
chiar o Veșnicie
să o trăiesc mereu
desăvârșită,
să o păstrez mereu,
mereu, mai vie!

© Gheorghe A Stroia
Brumărel 2025

Și cum poezia și muzica se îmbină armonios, amplificând emoția, vă atașez spre ascultare videoclipul piesei. Linie melodică și voce Suno AI. Masterizare – Gheorghe A. Stroia, videoclip – Maricica Stroia. Videoclipul muzical al poeziei poate fi ascultat AICI!  https://www.facebook.com/share/v/17Mi6invbg/

Lectură și audiție plăcută!

MEDITAȚIE: Din păcate, astăzi, nu se mai citește poezie. Oamenii sunt prea grăbiți să citească, dar mai ales să simtă ceea ce versurile vor a le transmite. Ne-am transformat în stânci, cu suflete de stâncă, în copaci fără coroană, în arme fără strălucire, devenind mult prea atenți la tot ceea ce e neimportant și neesențial în viețile noastre, uitând că lucrurile mici, mărunte, sunt cele care ne consolidează fericirea, iubirea și amintirea ei. Nimeni nu are pretenții de genialitate, nimeni nu se dorește pe sine proslăvit, deși să înțelegi, să admiri, să respecți, lucrurile cu adevărat frumoase, pe care tu sau alții le pot arăta, toate acestea ne fac cu adevărat oameni. Sunt doar gânduri, e o simplă meditație la locul și rolul poetului și poeziei în sânul comunității cu care este contemporan. Vă îndemn, totuși, să citiți poezie, iar dacă fiecare dintre noi are ceva mai bun și mai frumos de dat, are deplina libertate de a o face.

by

Referinţă Bibliografică

Gheorghe A Stroia: POVESTE-MI EȘTI / Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 29 octombrie 2025