Cum a apărut dorința de a cânta la un instrument mai puțin cunoscut în anii ´70-´80?
Intr-adevăr până acum 8-9 ani acest instrument nu se învăța decât în Școlile Populare de Artă, fiindcă nu erau profesori. De fapt, am fost elev al Liceului de Muzică “George Enescu” din București la clarinet. In vacanța de vară după clasa 9-a am început studiul saxofonului cu tatăl meu, care și el la rândul sau a fost saxofonist în Orchestra de Estradă din Ploiești și solist-saxofonist la diverse evenimente din regiunea Prahova de unde provine. Aceste două instrumente clarinet și saxofon se îmbină foarte bine între ele.
Când ați început cariera de saxofonist pe scenă?
După trei ani de studiu intens, la numai 18 ani în orchestra Circului de Stat din București. Am fost cel mai tânăr saxofonist al tuturor timpurilor într-o orchestră profesionistă atât de apreciată național și internațional! Am avut norocul ca cel mai bun saxofonist al României Bebe (Ion) Prisada să-mi descopere talentul și să mă vrea alături de el. A fost o experiență minunată!, care m-a ajutat foarte mult, având în vedere că puținii saxofoniști erau numai în domeniul jazz-ului liber.
Ați spus ”după trei ani de studiu intens”. Cu cine anume ați studiat?
Cum v-am spus, cu tatăl meu, ore în șir, dar și ascultând multă muzică cu mari saxofoniști ai lumii. Cei mai îndrăgiți au fost Stan Getz, Kenny G. și Charlie Parker. Desigur exersam după partituri clasice: studii pentru formarea sunetului și a tehnicii instrumentului, chiar dacă nu erau scrise pentru saxofon le prelucram de la clarinet. Nici acum, în România nu există pe piață o paletă de partituri pentru saxofon!
Să înțeleg că acesta a fost motivul pentru care anul acesta ați editat prima METODĂ DE SAXOFON din Romania?
Da. Era necesar. Mai ales că în ultimii anii s-a inclus acest instrument atât în școlile de muzică, cât și în unele Facultăți de Muzică, fără sa existe partituri în domeniu. Se cer anumite lucrări – piese de compozitori străini, fără să existe o bază cu explicații speciale pentru saxofon, factor atât de important.
Cum ați ajuns la cel mai cunoscut teatru de estrada FANTOSIO al tuturor vremurilor, din Constanța?
In vara anului 1985 (când Circul de Stat era în concediu) am colaborat cu Teatrul Muzical din Brașov – secția Estradă pentru un turneu pe litoralul românesc numit “Cei trei mușchetari”. Zilnic schimbam locul de spectacole din stațiune în stațiune: Mamaia, Neptun, Saturn, etc. unde într-o seară a fost în sală și directorul-dirijorul orchestrei Big-Band “FANTOASIO” Aurel Manolache. A fost fascinat numai de solo-ul meu improvizatoric excelent (am aflat mai târziu). Toamna au venit ei în turneu la Brașov și au insistat să vin în orchestra lor. Acum, când mă gândesc în urmă, am făcut cea mai buna alegere, deoarece cu această orchestră am cântat în cele mai bune locuri din Romania, deseori la Sala Polivalentă și Sala Radio – București, dar desigur și la Festivalul concurs “Mamaia”unde au venit cei mai valoroși artiști: Corina, Chirac, Angela Similea, Mirabela Dauer, Loredana Groza, Mădălina Manole, Laura Stoica, Ileana Șipoteanu, Gabriel Cotabiță, Cătălin Crișan, etc. desigur am avut și părți solistice.
De ce ați plecat din acest Big-Band?
Cum se știe în anii ´90 au avut loc multe schimbări, astfel că din păcate și acest renumit Big-Band s-a desființat. Apoi, am fost invitat într-un turneu cu orchestra Big-Band din Milano, dar … am mers după principiul tatălui meu care mereu mi-a spus: “măi, băiatule paște iarba pe care o cunoști”-adică acasă. Reîntors acasă mi-am făcut facultatea de muzică la București, de care nu am avut atât de mare nevoie în cariera mea, cât de experiența acumulată în aceste orchestre mari, unde foarte puțini instrumentiști se pot mândri că au făcut parte!
Cum ați continuat colaborările dvs. la saxofon după 1990? A mai fost posibil?
In 1993 am înființat împreună cu sora mea geamănă, pianistă de valoare Corina Ungureanu, primul DUET- CLASIC- Saxofon și pian din România având Recitale inedite atât în România, cât și în străinătate cu un repertoriu foarte vast de la preclasic, până la muzică nouă și pop stilizată. Apoi am colaborat cu toate filarmonicile din țară în lucrări clasice și moderne, mai ales sub conducerea dirijorală a lui Sabin Pautza.
Felicitări, nu mulți muzicieni pot cuprinde o paletă atât de largă în domeniul muzicii!
Mulțumesc! Este adevărat că mulți muzicieni sunt specializați pe anumite perioade și stiluri muzicale, însă eu nu am făcut altceva în viață decât MUZICĂ , fiind preocupat de toate stilurile! Numai așa poți devenii un artist adevărat.
Interviu realizat de Carmen Doenn
Germania – 28.12.2020
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..