DOINA POEZIEI NOASTRE
autor Ioan Miclău-Gepianu
Așezând gândirea punte,
Iar eu veșnic călător,
Cu un deget pus la frunte
M-am lăsat furat de dor.
Peste negura pustiei,
Pe-unde dorul tainic trece,
Iar icoana veșniciei
E-un altar solemn și rece,
Am văzut chipul Fecioarei
Lăcrimând cu ochi de sânge,
Părea chipul căprioarei,
Al poeziei ce plânge.
Doina poeziei noasre
E o fată de la munte,
Un simbol, un basm de oaste,
Un popor cu naltă frunte.
Dar scrutând privirea minții,
Deslușii a noastră Doină,
Ce scrâșnea mușcând cu dinții
Buza-i vânătă și moină.
Indignat de-a ei tristețe,
Din condei făcui o armă,
Iar din ochi săgeți mărețe,
Gura goarnă de alarmă,
Și zburlit ca fiara neagră
Cu-a ei coamă ridicată
Vreau să sfâșiu lumea-ntreagă
Pentru zâmbetu-i cel cată.
Doar a noastră Doină-i sfântă
Ca și vatra-n care crește,
Al ei glas spre ceruri cântă
Și iubire prevestește.
Atunci cum să fie tristă,
Doina noastră Românească?
Oh, Carpatică artistă,
Floare dulce-Ardelenească!
Codrul tău e rai de basme,
Cerul cor de lumi senine,
Apele oglizi fantasme
Juvaeruri pentru tine.
Doina noastră-i Duhul însuși
Ce-n a neamulu piept bate,
Norii-n vânt iubirea ducă-și,
Însă Doina ne e frate.
Când ea-i tristă și noi suntem,
Limba noastră-i melodie,
Glas cântat de doriri sprinten
Și de Doina cea mlădie.
Prinsă-n hora cea de zâne
De-au acest Pământ comoară,
Doina ta, brave române,
Niciodată n-o să moară!
Lasă-i zâmbetul pe buze,
Iar pe trup a noastră ie,
Și-ai să vezi cum între Muze
E-o regină diafana – Poezie.
N-o sili-n rochii streine,
Și-n condurii Consânzienii
Ea se simte mult mai bine,
Ca lumina Primăverii,
Doina Poeziei noastre
E o fată de la munte,
Un simbol, un basm de oaste,
Un popor cu naltă frunte.
IOAN MICLĂU
AUSTRALIA
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..