Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » IOAN MICLĂU-GEPIANU: POETUL…

IOAN MICLĂU-GEPIANU: POETUL…

IOAN MICLĂU-GEPIANU: POETUL…

 

Motto:

…Arta se repetă pe sieși precum sămânța din spicul

de grâu, deci, cărțile mele se pot rezuma la o singură carte”.

Ioan Miclău-Gepianu

 

IUBIRE COSMICĂ

 

De când se știu poeții cântau lumea…

Ei o priveau ca simbol al iubirii

Și mințile-și pierdură uneori,

Visând eternitatea fericirii!

 

POETUL…

 

Vis cu primăveri de basme

Și iubiri de lumi senine,

Vin să umple-a sa ființă

Cu imense idealuri și credință!

 

Învelit cu cer și ape,

Pe-o potecă de câmpie

Ori pe-un bulevard modern,

Geniul său ar vrea să-l scape

De-al gândirilor infern.

 

Tu, Poet, ești exponentul

Suferințelor de veacuri,

Dar și zâmbetul iubirii,

Strălucind pe frunți momentul

Cel etern al legii Firii.

 

De vr-un caracter sinistru,

Fără jenă și simțire,

Se înghesuie-n mulțime

Să ia titlul de ministru,

Tu roșești de-a lui sluțime.

 

E vreo dragoste vândută

Pe un preț de-nșelăciune?

Tot în pieptul tău va pune

Un suspin și-o jale crudă,

Viers de foc pe-a lirei strune.

 

Iar de lumea-și crapă capul

Ca să scoată vreo idee,

Întru a-și lumina calea

Ce o calcă precum racul,

Tu vei implora salvarea,

 

Prin exil și țări streine;

Numai pentru simplu fapt

De a spune adevărul!

”Tu. Ovidiu, știi mai bine,

De ce-a fost Senatul apt!”

 

Tu știai limba Naturii,

Când șoptește, când inspiră,

Când amenință cu fulger

Calea păcătoasă a urii!

”Tu, Poet , ești chip de înger!”

 

ZORII ZILEI

 

Zorii zilei, când desfiră

Haina nopții ferecate,

Mierlele-n desiș se miră,

Șuierând prin vreji uscate.

 

Însă aste vreji și ramuri

Ce-n noapte par dezgolite,

Rând pe rând s-or face daruri

Cu arginturi poleite,

 

Când a soarelui vii raze,

Ce străbat prin neguri sure,

Reflecta-va-n mii de faze

Roua-ntinsă pe pădure.

 

Facebooktwitterby feather