Pe drumul de costişe, ce duce către ţară,
Cu sparte gropi, păzite de guardia locală,
Să nu se fure-nuntru, ce s-a turnat afară,
O veşnică tarabă, de cum te duci din şcoală –

Cu Prometei ce focul i-aduc, să nu o doară –
Şi zei, ce-i asomează cu daruri, hămesiţii –
C-ai vrea s-ajungi departe, în altă primăvară,
Să nu mai vezi deştepţii, mai proşti decât miliţii –

Trecea, pe bicicletă, bunicul – din pietrişul
Şoselei, răsărise în zeci de ani, asfaltul –
De-ar fi ştiut ce scump e, spre ţara lui, suişul,
Pământul, către casă, l-ar fi bătut cu pasul –

Ce era nou acolo, de-un secol, şi mai bine?
Doar drumul, şi doar ziduri, ceva mai zugrăvite –
Gunoaie autohtone, gunoaie – şi străine,
Şi-un dig pentru speranţe, din matca lor, ieşite –

De când vedea bunicul, migraţia – cum îi pleacă
Copiii – de acasă, nepoţii – mai departe,
Pe balta lui secată, el naviga în barcă,
Spre Polul unde n-are, nici primăvara, moarte –

De-ar fi avut în curte comori şi călifate,
Ce lesne-ntreg avutul l-ar fi-mpărţit, pe-un câine,
Şi viaţa celor care, în nesingurătate,
I-au dat şi amintirea istoriei de mâine –

Ştia că mulţi privi-vor, când nu vor avea vreme –
Nimic nu vor pricepe – când nu va fi răbdare –
Şi-atunci, în miez de noapte, el pescuia poeme,
Şi le lăsa pe valuri, să-alunece pe mare –

Şi el fusese tânăr, şi el venea acasă –
Cu schijele în minte, olog, pierzând putere –
Un măr pe jumătate, un ou, felii, pe masă,
Putea să pună, încă, şi altuia ce piere –

Şi un ulei, să-şi roage, iubirile să nască –
Şi-n asfinţit, să-şi cânte iubirile, să spere…

26 – 27 martie 2015

Cu deosebit respect,
Jianu Liviu-Florian

by

Referinţă Bibliografică

JIANU LIVIU FLORIAN: TABLOU NATAL/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 1 aprilie 2015