Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » ISTORIE » La Muzeul Tezaurului Băncii Naționale a României de la Mănăstirea Tismana, județul Gorj

La Muzeul Tezaurului Băncii Naționale a României de la Mănăstirea Tismana, județul Gorj

Recent am avut prilejul, ca împreună cu un grup de prieteni englezi, aflându-ne într-un tur turistic al Gorjului de sub munte,   să vizităm Mănăstirea Tismana și totodată Muzeul Tezaurului Băncii Naționale a României înființat  și deschis  în apropierea acesteia, cu aproape un deceniu în urmă.

Interesant este de menționat faptul că pe parcursul vizitei la acest locaș muzeal am beneficiat de prezența, explicațiile și ghidajul oferite de domnul Gheorghe Birău, fost director al Sucursalei Gorj a BNR peste trei decenii și omul care a fost inițiatorul acestui interesant proiect de înființare a unui muzeu chiar pe locul unde a fost păstrat, pentru o vreme tezaurul României.

Astfel am aflat faptul că, în condițiile vitrege în care se afla România la începutul anului 1944, în timpul celui de-Al Doilea Răzbi Mondial, când trupele Armatei Roșii se aflau la granițele României care se confrunta cu iminenta invazie a acestora,  guvernul român a început să examineze soluțiile și planurile legate de protejarea rezervei de aur a Băncii Naționale a României de o eventuală capturare a acestuia de către inamic. Evident că decidenții de la acea vreme ai României, luau în calcul și soarta tezaurului de aur al BNR din Primul Război Mondial.

Printre soluțiile inițiale luate în calcul de către administrația Băncii Naționale  și guvernul României, se afla și aceea de a trimite tezaurul fie în Elveția, fie în Turcia, Dar autoritățile române, aflându-se în fața refuzului celor două țări de a găzdui și a garanta tezaurul României, s-au căutat soluții pentru depozitarea acestuia pe teritoriul național.

Printre soluțiile luate în discuție s-a aflat transportarea tezaurului la Sibiu, dar în final nu a fst agreată. Apoi s-a discutat despre dispersarea și ascunderea tezaurului în mai multe orașe din țară, dar nici această varianță nu a părut a fi fezabilă.

În cele din urmă, Consiliul general al Băncii Naționale a României, a hotărât în cadrul reuniunii sale din data de 7 iunie 1944, să mute întregul tezaur la Mănăstirea Tismana din județul Gorj și să-l depoziteze în pivnița acesteia, iar în caz de necesitate în peștera aflată la baza masivei stânci de calcar de lângă mănăstire. Ca măsură extremă de siguranță, în cazul invaziei, se avea în vedere dinamitarea stâncii și blocarea intrării în peșteră.

Propunerea B.N.R. a fost aprobată de guvern, iar la sfârșitul lunii iunie 1944, cu acordul Mitropolitului Olteniei și al Comisiei Monumentelor Istorice, au fost efectuate lucrări în pivnița mănăstirii în vederea primirii aurului Băncii Naționale a României.

Astfel, în perioada 8-22 iulie 1944, au fost transportate și depozitate în pivnița Mănăstirii Tismana 192,4 tone de aur reprezentând stocul de aur al Băncii Naționale a României și 2,74 tone de aur aparținând Poloniei ce fuseseră încredințate BNR la sfârșitul anului 1939.

După 23 august 1944, odată cu alăturarea României la coaliția Națiunilor Unite și a ostilităților ce se întrevedeau a  avea loc pe teritoriul național,  noul guvern condus de generalul Constantin Sănătescu a decis întărirea pazei obiectivului de la Mănăstirea Tismana, comanda fiindu-i încredințată generalului Titus Gârbea, comandantul Corpului IV Artilerie. Ulterior, a fost luată decizia de mutare aurului din pivnița mănăstirii în peștera din apropierea acesteia, iar la 6 septembrie 1944, casierul central al BNR – Romulus Roman, a primit misiunea de a coordona mutarea aurului.

Operațiunea de mutare a aurului s-a desfășurat între 14 și 16 septembrie 1944 de către militarii din corpul de pază al tezaurului, iar la finalizarea lucrărilor, intrarea în peșteră a fost betonată.

Ulterior, la 19 ianuarie 1945, din ordinul Băncii Naționale a României, din tezaurul depus în peștera de la Mănăstirea Tismana au fost retrase 10,21 tone de aur. Din această cantitate, 5,32 tone aur au fost predate Monetăriei Naționale în vederea baterii medaliei ”Ardealul Nostru”, iar restul aurului a fost depus în spațiile securizate din sediul central al BNR din București.

Tezaurul BNR a fost readus la București, în trei transportului realizate pe calea ferată în perioada 26 ianuarie – 4 februarie 1947.

În final menționăm faptul că Muzeul Băncii Naționale a României de la Mănăstirea Tismana a fost amenajat în peștera din apropierea mănăstirii unde efectiv a fost păstrat tezaurul BNR, pentru  o perioadă  din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, acesta fiind inaugurat în data de 26 iulie 2016, în prezența guvernatorului BNR, Mugur Isărescu și a ÎPS Irineu – Mitropolitul Olteniei.

Vizitarea acestui muzeu ne reamintește de eforturile națiunii române depuse în vremuri extrem de complicate și critice din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru a păstra în condiții de securitate tezaurul de aur al Bănci Naționale a României, reconstituit prin eforturi considerabile după pierderea tezaurului său în timpul Primului Război Mondial, care fusese trimis spre păstrare la Moscova și care nu a mai fost restituit niciodată.

dr. Victor Troacă

Președinte, Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban” Târgu Jiu

 

 

Facebooktwitterby feather

Despre TROACĂ Victor

Născut la 28 septembrie 1959, în satul Motru Sec, comuna Călugăreni, actualmente comuna Padeș, județul Gorj. Absolvent al Școlii generale din localitatea natală (1974), al Liceului Economic și de Drept Administrativ din Târgu Jiu (1978) și al Facultății Finanțe-Contabilitate din cadrul Academiei de Studii Economice București (1983). Doctor în științe economice al instituției de învățământ superior absolvite. Lucrează peste 36 de ani în domeniul bancar și este cadru didactic, de-al lungul timpului, la mai multe instituții de învățământ mediu și universitar din Târgu Jiu și București. Autor sau coordonator a peste 25 de cărți de specialitate, cursuri universitare și lucrări aplicative și peste 100 de articole și studii de cercetare științifică publicate în reviste de specialitate sau volumele unor conferințe științifice, în țară și străinătate. Acomodat cu scrisul, se apleacă din ce în ce mai mult asupra unor studii, etnografice, istorice și a literaturii. Este membru fondator al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”A. D. Șerban” Târgu Jiu, iar din anul 2011 devine președintele acesteia, calitate în care organizează diverse evenimente specifice, scrie cronici literare și recenzii de carte și se ocupă de promovarea scriitorilor locali, dar nu numai. Din anul 2012 este membru al Societății de Gestiune a Drepturilor de Autor ”OperaScrisă.Ro”. Din anul 2017 începe să publice în revista ”Confluențe literare”. Este inițiator, fondator și director al revistei de literatură, arte și istorie culturală ”Spicon” editată de Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. Doru Șerban” din Târgu-Jiu și locuiește în Târgu-Jiu. Opera: 1. ”Târgu Jiu – 600. Repere de ieri și de azi” (colaborator), Editura ”Măiastra” Târgu Jiu, 2006; 2. ”Motru Sec – Studiu istoric și etnografic”, Editura ”Măiastra” Târgu Jiu, 2006; 3. ”Aduceri aminte – după 30 de ani”, Tipog. Darcom Târgu Jiu, 2008, 4. ”La izvorul Motrului – culegere de versuri de ieri și de azi”, Editura ”Măiastra”, Târgu Jiu, 2008; 5. ”Motrișor – cântec de dor”, Editura ”Măiastra” Târgu Jiu, 2010; 6. ”Al. D. Șerban – Viață și destin cultural”, Editura ”Măiastra”, Târgu Jiu, 2010; 7. ”Omagiu aniversar – 65 de ani de la nașterea scriitorului Alexandru Doru Șerban”- coordonator, Editura ”Măiastra”, Târgu Jiu, 2014; 8. ”Conacele motrișorenilor”, Editura ”Măiastra” Târgu Jiu, 2016; 9. ”Conacele motrișorenilor - ebook” Editura Digitală București, 2016; 10. ”Mișcarea rotariană – în județul Gorj”, Editura ”Măiastra”, Târgu Jiu, 2017; 11. ”Anotimpurile copilăriei. Jurnalul anului 1973” – Editura ”Măiastra”, Târgu Jiu, 2018. 12. ”Rotary Club Târgu-Jiu. Două decenii de activitate, Editura ”Măiastra”, Târgu-Jiu, ed. I - 2021; ed. II - 2022; 13. ”Profiluri de autori. Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni - Al. D. Șerban, Târgu-Jiu, Editura ”Măiastra”, Târgu-Jiu, 2022; 14. ”Ion Sanda – profesor, om de cultură și poet gorjean”, Editura ”Măiastra”, Târgu-Jiu, 2023. 15. ”Monografia comunei Țânțăreni, județul Gorj”, coautor, coord., în curs de apariție la Editura ”Măiastra” Târgu-Jiu.